VIDEO Parcursul Lituaniei spre Uniunea Europeană şi beneficiile aderării la UE

Cu o populaţie de aproape 3 milioane, Lituania este o țară situată pe malul sud-estic al Mării Baltice, având frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca. Pe uscat, se învecinează cu Letonia la nord, cu Belarus la est și sud, și cu Polonia la sud. Țara, care a aderat la Uniunea Europenă în 2004, s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere.

Primul pas făcut de Lituania pe calea aderării la UE a fost făcut la 14 decembrie 1990, când împreună cu Letonia şi Estonia, a apelat la Comunitatea Economică Europeană (CEE) pentru a cere ajutor politic și economic în mod direct, şi nu prin intermediul Moscovei. La 11 mai 1992, Lituania a semnat Acordul de Comerţ şi Cooperare Economică, care a intrat în vigoare din 1 februarie 1993.

PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro pe lună.

La capitolul investiții străine directe (ISD), Lituania a demonstrat că poate deveni un bun exemplu pentru alte țării. A început cu 3 miliarde de euro în 2004, iar până în 2022, indicele a crescut la 25 de miliarde de euro. Toate aceste avantaje economice au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022.

Calitatea de membru al Uniunii Europene a întărit securitatea internă, a stimulat creşterea economică, care a redus riscurile de contradicţii sociale în societate, a sporit stabilitatea socială, ceea ce a întărit democraţia şi coeziunea internă a ţării. Dar dincolo de asta, intrarea în UE a însemnat un gest de justiţie istorică, de revenire în familia europeană şi occidentală, de la care Lituania a fost ruptă abuziv în anul 1940.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru #avantaje #realizari #Lituania #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).