VIDEO Parcursul Lituaniei spre Uniunea Europeană şi beneficiile aderării la UE

Cu o populaţie de aproape 3 milioane, Lituania este o țară situată pe malul sud-estic al Mării Baltice, având frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca. Pe uscat, se învecinează cu Letonia la nord, cu Belarus la est și sud, și cu Polonia la sud. Țara, care a aderat la Uniunea Europenă în 2004, s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere.

Primul pas făcut de Lituania pe calea aderării la UE a fost făcut la 14 decembrie 1990, când împreună cu Letonia şi Estonia, a apelat la Comunitatea Economică Europeană (CEE) pentru a cere ajutor politic și economic în mod direct, şi nu prin intermediul Moscovei. La 11 mai 1992, Lituania a semnat Acordul de Comerţ şi Cooperare Economică, care a intrat în vigoare din 1 februarie 1993.

PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro pe lună.

La capitolul investiții străine directe (ISD), Lituania a demonstrat că poate deveni un bun exemplu pentru alte țării. A început cu 3 miliarde de euro în 2004, iar până în 2022, indicele a crescut la 25 de miliarde de euro. Toate aceste avantaje economice au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022.

Calitatea de membru al Uniunii Europene a întărit securitatea internă, a stimulat creşterea economică, care a redus riscurile de contradicţii sociale în societate, a sporit stabilitatea socială, ceea ce a întărit democraţia şi coeziunea internă a ţării. Dar dincolo de asta, intrarea în UE a însemnat un gest de justiţie istorică, de revenire în familia europeană şi occidentală, de la care Lituania a fost ruptă abuziv în anul 1940.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru #avantaje #realizari #Lituania #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.