(VIDEO) Un miliardar ceh la volanul unui Bugatti Chiron. Conducea cu 417 km/h pe o autostradă în Germania

08 Feb. 2022, 09:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2022, 09:40 // Au Bani //  MD Bani

Parchetul din oraşul german Stendal, landul Saxonia-Anhalt, a deschis luni o ancheta împotriva miliardarului ceh Radim Passer care s-a filmat în timp ce conducea cu viteza de 417 km/h pe o autostradă în Germania.

În Germania, este „recomandat” să nu se depăşească viteza de 130 km/h pe autostradă. Însă miliardarul ceh Radim Passer a depăşit cu mult această limită şi s-a filmat, în cursul anului 2021, mergând cu 417 km/h la volanul unui autoturism Bugatti Chiron, în timpul zilei pe autostrada dintre Berlin şi Hanovra.

El a postat videoclipul pe canalul său de Youtube la jumătatea lunii ianuarie, explicând că „mulţi oameni (ne-au) cerut să distribuim imagini needitate” cu maşina sport, una dintre cele mai rapide din lume.

„Mulţumim lui Dumnezeu pentru siguranţa şi condiţiile bune care ne-au permis să atingem viteza de 417 km/h!”, scrie sub videoclip Radim Passer, menţionând că „vizibilitatea a fost bună şi că maşina lui are capacităţi de frânare care, din punctul său de vedere, permit o asemenea viteză”.

Videoclipul, vizionat de peste 9 milioane de ori pe Youtube, a atras însă atenţia autorităţilor.

Parchetul din Stendal a deschis luni o anchetă pentru cursă „individuală” interzisă, acuzaţie formulată atunci când un şofer, potrivit codului penal, „se deplasează cu o viteză neadaptată şi într-o manieră imprudentă care încalcă grav codul rutier”.

Într-o ţară care nu impune o limită de viteză pe autostradă, videoclipul a atras, de asemenea, critici şi a alimentat dezbaterea asupra eventualelor limite, scrie Agerpres. Ministrul Transporturilor, liberalul Volker Wissing, a condamnat în presa germană atitudinea la volan a miliardarului şi a reamintit că absenţa limitei de viteză trebuie compensată prin faptul că vehiculul trebuie să fie constant „sub control”.

Premierul landului Saxonia Inferioară, social-democratul Stephan Weil, pledează pentru stabilirea unei limite de viteză. Există „multe motive întemeiate” pentru o astfel de măsură, a explicat el în săptămânalul Der Spiegel, menţionând siguranţa şi o mai bună protecţie a mediului.

„Deşi nu va face o mare diferenţă pe numeroase porţiuni având în vedere drumurile aglomerate şi limite de viteză deja existente, susţin o limită maximă de 130 km/h”, a adăugat el.

Problema spinoasă a unei viteze limitate pe autostrăzi s-a aflat în centrul negocierilor coaliţiei în toamna anului trecut. Social-democraţii şi Verzii au susţinut o astfel de măsură, însă partenerul lor de coaliţie Partidul Liberal Democrat (FDP) s-a opus şi a avut câştig de cauză.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.