VIDEO Vadim Pistrinciuc explică ce se va întâmpla în cazul unui rezultat negativ la referendum: Primul impact

Numărul moldovenilor care vor alege calea străinătății ar putea crește și mai mult, dacă rezultatul de la referendumul din toamnă va fi negativ. De această părere este directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Mai mult, un rezultat negativ va presupune și „înghețarea” procesului de negocieri pe zeci de ani. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat”, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru, ediția de miercuri, 31 iulie 2024.

„Primul impact negativ o să fie exodul. La noi și așa oamenii pleacă, o să fie și mai mare exodul. În special în categoria de vârstă 30+, activă populație, care încă poate migra și reintegra în alte părți. (…) Al doilea element o să fie tehnic, într-adevăr, negocierile nu o să sufere. Tehnic, nu este scris că e nevoie (n.r. de organizat un referendum), dar din punct de vedere al ambiției, al entuziasmului, pe care birocrația europeană și Uniunea Europeană ne ajută (…) ei vor avea un argument și vor spune, să-i lăsăm pe moldoveni, negociem cu ei vreo 30 de ani, cum în Turcia. O să dispară entuziasmul, iar viteza o să fie cu totul alta”, a declarat Pistrinciuc.

Amintim că Parlamentul Republicii Moldova a stabilit data de 20 octombrie 2024 pentru desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și referendumul republican constituțional. Întrebarea supusă referendumului va fi: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Anterior, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, a precizat că pentru alegerile prezidențiale se vor cheltui circa 250 de milioane de lei, banii fiind prevăzuți inclusiv pentru turul doi al alegerilor. Pentru referendum sunt prevăzute 37 de milioane de lei, iar pentru votul prin corespondență – circa 19 milioane de lei.

#Vadim Pistrinciuc #aderarea la UE #referendum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.