VIDEO Vadim Pistrinciuc explică ce se va întâmpla în cazul unui rezultat negativ la referendum: Primul impact

Numărul moldovenilor care vor alege calea străinătății ar putea crește și mai mult, dacă rezultatul de la referendumul din toamnă va fi negativ. De această părere este directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Mai mult, un rezultat negativ va presupune și „înghețarea” procesului de negocieri pe zeci de ani. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat”, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru, ediția de miercuri, 31 iulie 2024.

„Primul impact negativ o să fie exodul. La noi și așa oamenii pleacă, o să fie și mai mare exodul. În special în categoria de vârstă 30+, activă populație, care încă poate migra și reintegra în alte părți. (…) Al doilea element o să fie tehnic, într-adevăr, negocierile nu o să sufere. Tehnic, nu este scris că e nevoie (n.r. de organizat un referendum), dar din punct de vedere al ambiției, al entuziasmului, pe care birocrația europeană și Uniunea Europeană ne ajută (…) ei vor avea un argument și vor spune, să-i lăsăm pe moldoveni, negociem cu ei vreo 30 de ani, cum în Turcia. O să dispară entuziasmul, iar viteza o să fie cu totul alta”, a declarat Pistrinciuc.

Amintim că Parlamentul Republicii Moldova a stabilit data de 20 octombrie 2024 pentru desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și referendumul republican constituțional. Întrebarea supusă referendumului va fi: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Anterior, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, a precizat că pentru alegerile prezidențiale se vor cheltui circa 250 de milioane de lei, banii fiind prevăzuți inclusiv pentru turul doi al alegerilor. Pentru referendum sunt prevăzute 37 de milioane de lei, iar pentru votul prin corespondență – circa 19 milioane de lei.

#Vadim Pistrinciuc #aderarea la UE #referendum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.