Vladimir Bolea, atac dur în adresa regelui cerealelor: Este devastator ca un agent economic să dețină monopolul

14 Sept. 2023, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2023, 11:01 // Actual //  bani.md

Producția și procesarea semințelor de floarea soarelui, o ramură crucială a economiei naționale, se confruntă cu o problemă majoră în Republica Moldova, de-a lungul anilor: un monopol care deține 100% din piață. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor și agricultorilor, deoarece poate avea consecințe devastatoare asupra dezvoltării acestei industrii și a economiei în ansamblu.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a recunoscut problema și a subliniat necesitatea de a lua măsuri pentru a evita consecințele negative ale monopolului în industria de procesare a semințelor de floarea soarelui. Deși producția și exportul de ulei din floarea soarelui sunt vitale pentru economie, controlul absolut al unui singur agent economic asupra procesării creează un obstacol în calea dezvoltării acestei ramuri și poate duce la prăbușirea prețurilor pentru producătorii de semințe de floarea soarelui.

Ministrul Agriculturii a declarat că au fost inițiate discuții cu agricultorii pentru a identifica soluții și măsuri concrete care să asigure o concurență sănătoasă în această industrie vitală. Scopul este de a evita situații în care un singur jucător controlează complet procesarea semințelor de floarea soarelui și de a susține dezvoltarea unei industrii mai competitive și prospere.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova cu afaceri și în România unde deține fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

Trans-Oil este deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!