Vlah s-a răzvrătit împotriva Nataliei Gavrilița. Replica prim-ministrei: Готовь sanie летом

29 Iun. 2022, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 16:39 // Actual //  bani.md

Guvernul a aprobat împrumutul de 300 mil. de euro de la BERD pentru achiziția de gaz la iarnă. Bașcana Găgăuziei Irina Vlah s-a arătat indignată de faptul că Republica Moldova are contract cu Gazpromul pentru o perioadă de cinic ani, iar pe de altă împrumută bani. În replică, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a spus Irinei Vlah că Republica Moldova trebuie să se asigure de orice risc urmare a conflictului din regiune și a volatilității prețurilor.

„Dacă am semnat acest împrumut sunt careva riscuri că pot fi sistate livrările de gaze din Rusia. Pe de o aparte avem contrat pe cinici ani și ni se spune că este un acordl bun, în timp ce prețurile de achiziție sunt foarte mari. Pe de altă parte încheiem un contract de împrumut cu BERD pe un termen de trei ani în cazul în care vor fi riscuri și ne pregătim de acestea. Cum se explică acest lucru, este prevăzută sistarea gazelor de Federația Rusă”, a întrebat Vlah.

Prim-ministra i-a replicat bașcanei că Republica Moldova a trecut printr-o situație de reducere a gazului în octombrie anul trecut.

„După câte vă aduceți aminte în octombrie anul trecut, nu am avut cantitățile necesare de gaz. Din acel moment s-a luat decizia ca Republica Moldova să aibă propriile rezerve de gaz pentru ca să avem rezerve de cel puțin două luni. În Parlament avem legea cu privire la gazele naturale, care prevede ca tatul să facă stocuri strategice de metan în caz de force majeure pentru securitatea energetică a țării. Dumneavoastră cunoașteți despre volatilitatea prețurilor la gazele naturale și de furnizare? Ne pregătim de orice scenariu ca să avem resursele necesare, dar și rezervele naturale de gaz. Știm că avem război în Ucraina, există reduceri de volume spre țările europene. Trebuie să fim pregătiți. Toate acest lucruri trebuie pregătite vara. Готовь sanie летом”, i-a răspuns Gavrilița Irinei Vlah.

În octombrie anul trecut Moldovagaz a semnat un contract pe cinci ani cu Gazprom, însă până la ajungerea la înțelegere, concernul rus a redus livrările de gaz Republicii Moldova. O condiție la semnarea contractului a fost auditarea datoriei de 709 mil. USD până la sfârșitul lunii mai. Lucru care nu s-a mai întâmplat din cauza războiului din Ucraina care a îndepărtat companiile de audit să participe la concurs.

„În septembrie vom avea același șantaj în condițiile în care va trebui să trecem la formula de iarnă de calcul a prețului la gaz. Gazprom poate să zică voi nu ați făcut auditul și ei pot rezilia contractul, dar acest lucru nu poate fi făcut pentru că afectează Transnistria. Dar ca să avem puterea de negociere trebuie să ne creăm rezerve de gaz pentru cel puțin o lună. Or, Moscova ar putea deconecta gazul definitiv pentru a crea o criză umanitară. Trebuie să ne pregătim de acest scenariu. Or, dacă Kremlinul va ști că suntem pregătiți de așa un scenariu, șansele de reușită la negocieri sunt foarte mari”, explică expertul în energetică Sergiu Tofilat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!