Vlah s-a răzvrătit împotriva Nataliei Gavrilița. Replica prim-ministrei: Готовь sanie летом

Guvernul a aprobat împrumutul de 300 mil. de euro de la BERD pentru achiziția de gaz la iarnă. Bașcana Găgăuziei Irina Vlah s-a arătat indignată de faptul că Republica Moldova are contract cu Gazpromul pentru o perioadă de cinic ani, iar pe de altă împrumută bani. În replică, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a spus Irinei Vlah că Republica Moldova trebuie să se asigure de orice risc urmare a conflictului din regiune și a volatilității prețurilor.

„Dacă am semnat acest împrumut sunt careva riscuri că pot fi sistate livrările de gaze din Rusia. Pe de o aparte avem contrat pe cinici ani și ni se spune că este un acordl bun, în timp ce prețurile de achiziție sunt foarte mari. Pe de altă parte încheiem un contract de împrumut cu BERD pe un termen de trei ani în cazul în care vor fi riscuri și ne pregătim de acestea. Cum se explică acest lucru, este prevăzută sistarea gazelor de Federația Rusă”, a întrebat Vlah.

Prim-ministra i-a replicat bașcanei că Republica Moldova a trecut printr-o situație de reducere a gazului în octombrie anul trecut.

„După câte vă aduceți aminte în octombrie anul trecut, nu am avut cantitățile necesare de gaz. Din acel moment s-a luat decizia ca Republica Moldova să aibă propriile rezerve de gaz pentru ca să avem rezerve de cel puțin două luni. În Parlament avem legea cu privire la gazele naturale, care prevede ca tatul să facă stocuri strategice de metan în caz de force majeure pentru securitatea energetică a țării. Dumneavoastră cunoașteți despre volatilitatea prețurilor la gazele naturale și de furnizare? Ne pregătim de orice scenariu ca să avem resursele necesare, dar și rezervele naturale de gaz. Știm că avem război în Ucraina, există reduceri de volume spre țările europene. Trebuie să fim pregătiți. Toate acest lucruri trebuie pregătite vara. Готовь sanie летом”, i-a răspuns Gavrilița Irinei Vlah.

În octombrie anul trecut Moldovagaz a semnat un contract pe cinci ani cu Gazprom, însă până la ajungerea la înțelegere, concernul rus a redus livrările de gaz Republicii Moldova. O condiție la semnarea contractului a fost auditarea datoriei de 709 mil. USD până la sfârșitul lunii mai. Lucru care nu s-a mai întâmplat din cauza războiului din Ucraina care a îndepărtat companiile de audit să participe la concurs.

„În septembrie vom avea același șantaj în condițiile în care va trebui să trecem la formula de iarnă de calcul a prețului la gaz. Gazprom poate să zică voi nu ați făcut auditul și ei pot rezilia contractul, dar acest lucru nu poate fi făcut pentru că afectează Transnistria. Dar ca să avem puterea de negociere trebuie să ne creăm rezerve de gaz pentru cel puțin o lună. Or, Moscova ar putea deconecta gazul definitiv pentru a crea o criză umanitară. Trebuie să ne pregătim de acest scenariu. Or, dacă Kremlinul va ști că suntem pregătiți de așa un scenariu, șansele de reușită la negocieri sunt foarte mari”, explică expertul în energetică Sergiu Tofilat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rezerve gaz #contrcat #gavrilita #riscuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.