Vremurile cumplite cu prețurile ridicate la resursele energetice au redus importurile cu aproape 14%

Conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, în prima jumătate a anului 2023, Moldova a înregistrat o reducere a importurilor de resurse energetice și energie electrică în termeni valorici cu 13,7%, ajungând la 933,39 milioane de dolari, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.

În trimestrul al doilea al anului 2023, importurile de resurse energetice și energie electrică au totalizat 327,9 milioane de dolari, înregistrând o scădere semnificativă de 39,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere a fost determinată în principal de diminuarea prețurilor la carburanți pe piețele internaționale.

Potrivit datelor BNM, importurile de motorină în termeni valorici au scăzut cu 26,6% în trimestrul al doilea al anului 2023, trecând de la 301,62 milioane de dolari la 221,51 milioane de dolari, în ciuda unei creșteri de 16,8% în termeni fizici. Importurile de benzină au înregistrat o scădere de 30,5% în termeni monetari, de la 87,33 milioane de dolari la 60,69 milioane de dolari, în timp ce volumul fizic al importurilor a scăzut cu 5,1%.

Importul de gaze naturale a cunoscut o reducere semnificativă în trimestrul al doilea al anului 2023, scăzând de 14 ori în termeni valorici, de la 99,48 milioane de dolari la 7,09 milioane de dolari, iar în termeni fizici a înregistrat o scădere de 14,8 ori. Această scădere este explicată de consumul gradual în primele două trimestre ale anului 2023 a rezervelor de gaze naturale achiziționate în trimestrul patru al anului 2022 și depozitate în Ucraina.

În același timp, importurile de cărbune și păcură au înregistrat scăderi semnificative în termeni valorici și fizici în trimestrul al doilea al anului 2023. Importurile de energie electrică au scăzut cu 25,2% în aceeași perioadă.

În ansamblu, datele indică o evoluție semnificativă a importurilor de resurse energetice și energie electrică în prima jumătate a anului 2023, reflectând schimbările de pe piețele internaționale și ajustările în consumul de energie al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.