Washingtonul sufocă businessul naval rusesc! A impus sancțiuni împotriva a zece entități navale din Rusia

Statele Unite au impus joi sancţiuni împotriva a 10 entităţi navale ruseşti în legătură cu operaţiunile Rusiei contra porturilor ucrainene, a anunţat Departamentul de Stat, în timp ce Washingtonul creşte presiunea asupra Moscovei pentru invazia Ucrainei, relatează Reuters.

Măsura vine după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu preşedintele Joe Biden la Washington şi a ţinut miercuri un discurs în faţa Congresului, în timpul căruia el a mulţumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei în conflict şi a pledat pentru mai multe arme.

„În urma operaţiunilor navale ruseşti împotriva porturilor ucrainene, inclusiv cele care furnizează lumii hrană atât de necesară şi cereale, Statele Unite impun azi sancţiuni asupra entităţilor navale ruseşti”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat.

Din octombrie, Moscova vizează infrastructura energetică a Ucrainei cu lovituri cu rachete şi drone, aminteşte Reuters.

Ucraina a declarat că portul său de la Marea Neagră Odesa nu a funcţionat pentru o zi mai înainte în această lună şi porturile Ceornomorsk şi Pivdenne au operat doar parţial după un atac rusesc asupra sistemului energetic al regiunii.

Toate cele trei porturi exportă cereale în cadrul unui acord negociat de Naţiunile Unite şi Turcia în iulie, cu Rusia şi Ucraina pentru reluarea transporturilor Ucrainei la Marea Neagră – blocate de la invazia Moscovei la 24 februarie – şi facilitarea exporturilor de hrană şi îngrăşăminte ale Rusiei.

Departamentul de Stat a declarat că a desemnat şase dintre entităţile vizate în măsura de joi ce operează sau au operat atât în sectorul de apărare şi material aferent, cât şi în cel maritim al economiei ruse. Patru entităţi suplimentare au fost vizate care operează în sectorul maritim al economiei Rusiei.

„Statele Unite rămân hotărâte să folosească toate măsurile adecvate pentru a descuraja atacurile Rusiei asupra Ucrainei – fie că aceste atacuri sunt din aer, de pe uscat sau mare. Aceste măsuri subliniază un mesaj simplu: Kremlinul trebuie să-şi pună capăt
campaniei brutală împotriva Ucrainei”, a declarat Blinken.

#Blinken #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.