Washingtonul sufocă businessul naval rusesc! A impus sancțiuni împotriva a zece entități navale din Rusia

Statele Unite au impus joi sancţiuni împotriva a 10 entităţi navale ruseşti în legătură cu operaţiunile Rusiei contra porturilor ucrainene, a anunţat Departamentul de Stat, în timp ce Washingtonul creşte presiunea asupra Moscovei pentru invazia Ucrainei, relatează Reuters.

Măsura vine după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu preşedintele Joe Biden la Washington şi a ţinut miercuri un discurs în faţa Congresului, în timpul căruia el a mulţumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei în conflict şi a pledat pentru mai multe arme.

„În urma operaţiunilor navale ruseşti împotriva porturilor ucrainene, inclusiv cele care furnizează lumii hrană atât de necesară şi cereale, Statele Unite impun azi sancţiuni asupra entităţilor navale ruseşti”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat.

Din octombrie, Moscova vizează infrastructura energetică a Ucrainei cu lovituri cu rachete şi drone, aminteşte Reuters.

Ucraina a declarat că portul său de la Marea Neagră Odesa nu a funcţionat pentru o zi mai înainte în această lună şi porturile Ceornomorsk şi Pivdenne au operat doar parţial după un atac rusesc asupra sistemului energetic al regiunii.

Toate cele trei porturi exportă cereale în cadrul unui acord negociat de Naţiunile Unite şi Turcia în iulie, cu Rusia şi Ucraina pentru reluarea transporturilor Ucrainei la Marea Neagră – blocate de la invazia Moscovei la 24 februarie – şi facilitarea exporturilor de hrană şi îngrăşăminte ale Rusiei.

Departamentul de Stat a declarat că a desemnat şase dintre entităţile vizate în măsura de joi ce operează sau au operat atât în sectorul de apărare şi material aferent, cât şi în cel maritim al economiei ruse. Patru entităţi suplimentare au fost vizate care operează în sectorul maritim al economiei Rusiei.

„Statele Unite rămân hotărâte să folosească toate măsurile adecvate pentru a descuraja atacurile Rusiei asupra Ucrainei – fie că aceste atacuri sunt din aer, de pe uscat sau mare. Aceste măsuri subliniază un mesaj simplu: Kremlinul trebuie să-şi pună capăt
campaniei brutală împotriva Ucrainei”, a declarat Blinken.

#Blinken #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.