Wizz Air sfidează Iașiul: Zborul Chișinău – Abu Dhabi, lovitura de grație

01 Nov. 2024, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Nov. 2024, 16:54 // Actual //  Ursu Victor

După ce șeful aeroportului Iași a anunțat că zborul Iași – Dubai este considerat nerentabil conform studiilor de piață, compania Wizz Air a deschis recent o nouă cursă Chișinău – Abu Dhabi, inaugurată pe 27 octombrie. Această nouă rută oferă trei frecvențe săptămânale, în zilele de miercuri, vineri și duminică, cu prețuri începând de la 69,99 euro.

Strategia Wizz Air de a extinde zborurile de la Chișinău este evidentă, având în vedere că compania a lansat nu mai puțin de 16 zboruri externe în sezonul de iarnă, în timp ce aeroportul din Iași beneficiază doar de un singur nou zbor (spre Malmö, Suedia), care înlocuiește o cursă recent desființată către Copenhaga, scrie topiasi.ro.

O analiză comparativă a numărului de curse externe scoate în evidență disparitățile dintre cele două aeroporturi. Aeroportul Chișinău operează în prezent 44 de zboruri externe, gestionate de 26 de companii, în contrast cu cele 24 de zboruri de la Iași, operate de doar 5 companii.

De asemenea, la Iași, Wizz Air controlează aproximativ 80% din trafic, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitorul zborurilor de la acest aeroport. Dacă noul zbor Chișinău – Abu Dhabi se dovedește a fi profitabil, există riscul ca Wizz Air să renunțe la rutele de la Iași în favoarea celor din Chișinău, amplificând astfel discrepanțele dintre cele două aeroporturi.

Această situație sugerează o concurență acerbă între cele două aeroporturi, fiecare încercând să atragă mai multe zboruri și pasageri. În timp ce Chișinău se prezintă ca un hub în expansiune, Iași se confruntă cu provocări semnificative în a-și menține relevanța pe piața zborurilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 14:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 14:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!