Zboruri low-cost la preț de covrig! Dar vei sta în picioare ca-n troleibuz

Aviația low-cost se pregătește să intre într-o nouă eră, una care promite prețuri incredibil de mici… dar și o poziție mai puțin confortabilă. Începând din 2026, mai multe companii aeriene europene de buget vor introduce locuri în picioare la bordul aeronavelor, într-un concept denumit Skyrider 2.0, inspirat mai degrabă din lumea ciclismului decât din cea a aviației clasice.

Noul tip de locuri, proiectat de compania italiană Aviointeriors, oferă o poziție semi-înclinată la 45°, în care pasagerul este susținut în principal de picioare și trunchi. Nu e lounge, nu e business class, dar nici nu e pentru cei pretențioși – este pentru cei care vor să zboare ieftin și rapid, scrie Euroweekly.

Scaunele cântăresc de două ori mai puțin decât cele clasice, ocupă mult mai puțin spațiu și permit companiilor să crească numărul de locuri cu până la 20% pe zborurile scurte, de cel mult două ore. Așadar, mai mulți pasageri în același avion, mai puțină întreținere, costuri mai mici – o ecuație perfectă pentru operatorii low-cost.

Răspunsul: între 1 și 5 euro pentru zboruri scurte. Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, visează la acest scenariu de peste un deceniu, iar acum planul devine realitate. Se preconizează ca primele zece rânduri din avion să fie dotate cu Skyrider, în timp ce restul locurilor rămân clasice, dar mai scumpe.

Potrivit Aviointeriors, scaunele au trecut toate testele impuse de autorități, inclusiv simulări de evacuare rapidă. Sunt echipate cu centuri de siguranță și fixări atât în podea, cât și în plafon. Din punct de vedere tehnic și legal, nu există obstacole pentru implementare.

Reacțiile sunt împărțite. Unii consideră ideea „o nebunie genială” pentru că permite escapade urbane la prețul unei cafele, în timp ce alții sunt reticenți: „Pentru 3 euro spre Roma, aș suporta o oră în picioare”, spune un internaut. Altul glumește: „Încă puțin și ne vor cere să pedalăm până la destinație.”

Începând cu 2026, opțiunea „loc în picioare” ar putea apărea în pagina de rezervare, lângă locul de la geam sau la culoar. E o revoluție care pune prețul înaintea confortului, dar care ar putea schimba definitiv regulile jocului în aviația low-cost europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#troleibuz #zboruri #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.