Ziua Copilului în cifre: 21% din populație și o scădere de 11% a natalității în Moldova

La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani în Republica Moldova a constituit 508,7 mii, reprezentând 21,0% din populația totală cu reședință obișnuită. În 2023, numărul copiilor născuți-vii a fost de 24,0 mii, în scădere cu 11,0% față de anul precedent, ceea ce a dus la o rată a natalității de 9,8 născuți-vii la 1000 locuitori, cu 0,9 născuți-vii mai puțin față de 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Dominanța băieților și vârsta medie a mamelor

Din totalul copiilor născuți-vii, 50,9% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți la 100 fete. Vârsta medie a mamelor la prima naștere a fost de 25,3 ani, femeile din mediul rural născând, în medie, la 23,9 ani, iar cele din mediul urban la 27,3 ani. În același an, 18,4% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (21,4%) comparativ cu mediul urban (14,1%).

Educația timpurie și instituțiile de învățământ

În 2023, în Moldova au funcționat 1479 de instituții de educație timpurie, majoritatea (99,1%) fiind de stat. La sfârșitul anului, numărul copiilor înscriși în aceste instituții a scăzut cu 2,8% față de anul precedent, ajungând la 129,6 mii. Peste jumătate dintre acești copii (51,2%) erau din mediul urban, iar 51,8% erau băieți.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2023/24, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,4 mii de elevi, majoritatea studiind în instituții publice (98,1%). Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general a crescut, ajungând la 11,0 mii, dintre care 95,1% în instituții de învățământ general.

Activități extrașcolare și biblioteci

În 2023, în Moldova au activat 119 școli de muzică, arte și arte plastice, frecventate de 23,6 mii copii, și 52 de centre de creație, cu 32,3 mii participanți. De asemenea, 97 de biblioteci pentru copii au organizat 9,7 mii de activități culturale și educaționale, la care au participat 115,6 mii de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statistici #copii #date

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.