Ziua Muncii, 1 mai 2021. Originile și semnificația sărbătorii muncii

Ziua Internațională a Muncii se sărbătorește pe 1 mai. Dar cunoașteți care este adevărata semnificație a acestei ziel?

Ziua Muncii, sărbătorită pe 1 mai, reprezintă un omagiu adus victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind decretată în 1889 de către Congresul Internaționalei Socialiste.

De-a lungul timpului, ziua de 1 Mai a fost adoptată în majoritatea statelor din lume, ziua devenind liberă între timp.

Din istorie

În 1872, aproximativ 100 de mii de muncitori din New York, care activau în industria construcțiilor, au organizat o grevă pe tema reducerii normei de lucru zilnice.

„Vrem normă de lucru de opt ore”, acesta era mesajul muncitorilor.

Însă prima dată când se face referire la data de 1 mai este în anul 1886, atunci când George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, inițiază în cadrul întrunirii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada, introducerea unei legi care presupunea ca ziua legală de muncă să aibă o durată de opt ore.

La 1 mai 1886, sute de mii de protestatari și-au strigat nemulțumirile în SUA. Însă aceasta nu este singura mișcare a muncitorilor americani: 90 de mii de manifestanți, din care aproape 40 de mii aflați în grevă, au protestat pentru ziua de 8 ore de muncă.

După aceste proteste, aproximativ 35 de mii de muncitoru au câștigat dreptul la 8 ore de muncă, legal, salariul fiind același ca până la proteste.

Cum a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume?

La nivel global, 1 Mai a devenit cunoscută odată cu incidentele violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Hayamarket din Chicago.

Peste 65.000 de manifestanți au protestat atunci, iar 4 dintre aceștia au fost împușcați. Mai târziu, în cursul serii, a fost aruncată o bombă spre coloana de polițiști.

Cum a ajuns să fie celebrată în fiecare an?

În 1888, odată cu întrunirea Federației Americane a Muncii, s-a stabilit că la data de 1 mai 1890 se va susține, prin manifestații și greve, ziua de 8 ore de muncă.

În 1889 s-a stabilit la Paris că 1 mai este ziua internațională a muncii. După demonstrațiile din SUA din 1890, 1 mai s-a transformat într-un eveniment anual.

Ziua de 1 mai devenit liberă în aproape toate statele lumii, excepție făcând Australia, Elveția și SUA, unde 1 mai nu este sărbătoare oficială.

#ziua muncii #sarbatoare #semnificatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi