Cum a pus mâna un oligarh rus pe o insulă strategică din Finlanda

Chestiunea „pașapoartelor de aur“ revine în acualitate. Un oligarh rus cumpără terenuri în Finlanda beneficiind de un astfel de document eliberat de Cipru, scrie ziare.com.

Vânzarea de pământ într-o zonă importantă din punct de vedere strategic din Finlanda către un oligarh rus a adus din nou în actualitate problemele care apar atunci când unele țări din UE acordă „pașapoarte de aur” cetățenilor străini.

În 2020, Igor Kesaev, numărul 727 pe lista miliardarilor Forbes pe 2021, a cumpărat o insulă mare în estul Finlandei. Folosind un pașaport cipriot, magnatul cu o avere de aproximativ 1,2 miliarde de euro, a reușit să ocolească procedura de autorizare din partea Ministerului Apărării finlandez, necesară pentru o astfel de tranzacție.

Despre Kesaev se spune că ar controla 70% din piața rusească a tutunului, fiind cunoscut și ca traficant de arme. Potrivit Global Intelligence Files, publicate de Wikileaks și ziarul rus Novaia Gazeta, Kesaev a menținut legături strânse cu mafia și serviciile de securitate ruse, FSB și GRU.

Aceste legături au alarmat Ministerul Apărării din Finlanda, deoarece aparatul de stat rus are reputația de a folosi oligarhi ca momeli în scopuri politice și strategice. După achiziție, oligarhul a construit pe insulă mai mult clădiri, precum și o platformă de aterizare pentru elicoptere, care nu era în planul inițial. Fantomele din Crimee și „omuleții verzi“ neidentificați au revenit în memoria finladezilor.

Povestea se repetă. În 2018, autoritățile finlandeze au făcut un raid asupra unui grup de insule din vestul țării. Tot un oligarh rus, Pavel Melnikov, le achiziționase și construise acolo locuințe și alte infrastructuri disproporționat de mari. Acuzat de spălare de bani, Melnikov a vândut insulele.

De data aceasta, Ministerul Apărării va monitoriza îndeaproape ce se întâmplă pe insula din estul Finlandei. Legea finlandeză permite exproprierea dacă securitatea țării este compromisă.

La nivelul UE, se ridică voci împotriva sistemelor de acordare a pașapoartelor în schimbul unor investiții, așa numitele „pașapoarte de aur“ eliberate de unele țări membre precum Cipru, Grecia, Bulgaria, Malta și Portugalia.

#Finlanda #insula #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.