Cum a pus mâna un oligarh rus pe o insulă strategică din Finlanda

Chestiunea „pașapoartelor de aur“ revine în acualitate. Un oligarh rus cumpără terenuri în Finlanda beneficiind de un astfel de document eliberat de Cipru, scrie ziare.com.

Vânzarea de pământ într-o zonă importantă din punct de vedere strategic din Finlanda către un oligarh rus a adus din nou în actualitate problemele care apar atunci când unele țări din UE acordă „pașapoarte de aur” cetățenilor străini.

În 2020, Igor Kesaev, numărul 727 pe lista miliardarilor Forbes pe 2021, a cumpărat o insulă mare în estul Finlandei. Folosind un pașaport cipriot, magnatul cu o avere de aproximativ 1,2 miliarde de euro, a reușit să ocolească procedura de autorizare din partea Ministerului Apărării finlandez, necesară pentru o astfel de tranzacție.

Despre Kesaev se spune că ar controla 70% din piața rusească a tutunului, fiind cunoscut și ca traficant de arme. Potrivit Global Intelligence Files, publicate de Wikileaks și ziarul rus Novaia Gazeta, Kesaev a menținut legături strânse cu mafia și serviciile de securitate ruse, FSB și GRU.

Aceste legături au alarmat Ministerul Apărării din Finlanda, deoarece aparatul de stat rus are reputația de a folosi oligarhi ca momeli în scopuri politice și strategice. După achiziție, oligarhul a construit pe insulă mai mult clădiri, precum și o platformă de aterizare pentru elicoptere, care nu era în planul inițial. Fantomele din Crimee și „omuleții verzi“ neidentificați au revenit în memoria finladezilor.

Povestea se repetă. În 2018, autoritățile finlandeze au făcut un raid asupra unui grup de insule din vestul țării. Tot un oligarh rus, Pavel Melnikov, le achiziționase și construise acolo locuințe și alte infrastructuri disproporționat de mari. Acuzat de spălare de bani, Melnikov a vândut insulele.

De data aceasta, Ministerul Apărării va monitoriza îndeaproape ce se întâmplă pe insula din estul Finlandei. Legea finlandeză permite exproprierea dacă securitatea țării este compromisă.

La nivelul UE, se ridică voci împotriva sistemelor de acordare a pașapoartelor în schimbul unor investiții, așa numitele „pașapoarte de aur“ eliberate de unele țări membre precum Cipru, Grecia, Bulgaria, Malta și Portugalia.

#Finlanda #insula #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.