44,1 milioane de euro de la Banca Mondială. Aproximativ 66.500 de persoane vor obține acces la apă

01 Feb. 2022, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Feb. 2022, 09:41 // Actual //  MD Bani

Consiliul directorilor executivi ai Băncii Mondiale a aprobat finanțarea pentru Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova” în valoare de 44,1 milioane de euro, care va susține Guvernul Moldovei în implementarea unei abordări comprehensive și pe termen lung pentru soluționarea provocărilor persistente în sectorul apei din țară. În cadrul proiectului aproximativ 66.500 persoane vor obține acces direct la servicii de apă potabilă și sanitație

„Moldova se confruntă în continuare cu provocări în sectorul apei; seceta din 2020 împreună cu criza indusă de pandemia COVID-19 a accentuat necesitatea de a investi într-un sector mai incluziv și mai rezilient al apei. Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”, co-finanțat de Agenția de dezvoltare din Austria, include investiții esențiale în apă și sanitație în orașe și zone rurale în scopul de a majora accesul la servicii gestionate într-un mod sigur.”, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Mondiale.

Pe lângă aceasta, intervențiile privind apa, sanitația și igiena (WASH) în școli și instituții de asistență medicală vor majora accesul la servicii reziliente WASH. De asemenea, se preconizează un proiect-pilot de sanitație la fața locului pentru a susține gospodăriile în dobândirea accesului la servicii îmbunătățite de sanitație, folosind tehnologii cu cost redus. Proiectul-pilot va fi utilizat pentru a influența și accelera aceste abordări în cadrul Programului național de aprovizionare cu apă și sanitație.

„Moldova are nevoie de investiții într-un sector mai incluziv și mai rezilient al apei”, a declarat Inguna Dobraja, Manager de Țară al Băncii Mondiale în Moldova. „Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație” este esențial pentru a contribui la majorarea rezervelor de apă, îmbunătățirea calității apei și a capacității de gestionare a utilităților de apă în Moldova. Aceasta înseamnă că un număr semnificativ de persoane din zonele insuficient deservite vor beneficia de acces la servicii de apă potabilă și sanitație gestionate în mod adecvat”.

De asemenea, proiectul include o componentă de învățare și de consolidare a capacităților, care susține agenda de reforme a Guvernului Moldovei în sectorul respectiv,  asigurând faptul că investițiile accelerate rezultă în servicii mai bune de apă și sanitație, că performanța utilităților de apă este îmbunătățită și că reziliența este integrată în sistem.

Se preconizează că aproximativ 66.500 persoane vor beneficia direct din proiect prin obținerea accesului la servicii de apă potabilă și sanitație, acestea fiind gestionate într-un mod sigur; multe din aceste persoane vor fi conectate pentru prima dată la o rețea centralizată. Pe lângă aceasta, elevii și personalul din aproximativ 100 școli (în jur de 25.000 persoane), precum și pacienții și personalul din 25 instituții de asistență medicală din zone rurale, vor beneficia de facilități îmbunătățite WASH.

De la momentul aderării Republicii Moldova la Banca Mondială în anul 1992, peste 1,3 miliarde  dolari SUA au fost alocate pentru finanțarea a peste 60 operațiuni în țară. La momentul de față, portofoliul Băncii Mondiale include 11 proiecte în curs de desfășurare cu un angajament total în valoare de 591,2 milioane dolari SUA. Domenii de suport includ reforma cadrului de reglementare și dezvoltarea afacerilor, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrarea fiscală, înregistrarea proprietății funciare, educația, sectorul drumurilor, sănătatea și domeniul social, inclusiv răspunsul de urgență la COVID-19, agricultura și sectorul energetic.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!