6,1 miliarde USD deficit! Cea mai mare gaură economică din istoria Moldovei

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează asupra unei crize economice profunde, după ce deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova a atins în luna aprilie 2025 un nou record istoric, depășind 6,1 miliarde de dolari în valoare anuală. Este cel mai grav dezechilibru comercial din istoria economică a țării, iar Ioniță afirmă că „această bornă negativă ar trebui să pună în alertă toți factorii decizionali”.

Datele prezentate în analiza expertului arată că exporturile moldovenești sunt în scădere continuă de 14 luni, coborând de la un vârf de 4,3 miliarde USD în 2022 la doar 3,4 miliarde USD în aprilie 2025. Potrivit lui Ioniță, scăderea este profundă și sistemică, afectând toate sectoarele-cheie ale economiei:

Agricultura a suferit pierderi masive, în special la fructe și legume, iar singura excepție – floarea-soarelui – este exportată ca materie primă, fără valoare adăugată.
Industria alimentară, în special exporturile de ulei din floarea-soarelui, cândva un punct forte al economiei, s-a prăbușit.
Reexporturile spre Ucraina, stimulate artificial de război (produse petroliere etc.), au dispărut treptat.
Industria automotive este în declin accentuat, pe fondul problemelor din industria europeană.

În paralel, importurile cresc constant, atingând în aprilie 2025 valoarea de 9,54 miliarde USD. Ioniță avertizează că, în ritmul actual, Republica Moldova va depăși pentru prima dată în istorie pragul de 10 miliarde USD la importuri în lunile următoare.

Analiza economistului scoate în evidență un model economic dezechilibrat, în care banii proveniți din remitențe, ajutoare sociale și granturi externe nu sunt direcționați spre investiții sau producție, ci alimentează consumul de produse de import.

„Economia Moldovei nu generează valoare internă, ci doar redistribuie resurse externe către consum”, subliniază Ioniță. Lipsa unor politici industriale și comerciale coerente face ca fiecare leu suplimentar să se transforme în deficit comercial, nu în dezvoltare locală.

Fără reforme urgente, Moldova riscă să continue pe o traiectorie periculoasă, marcată de:

scăderea exporturilor,
creșterea necontrolată a importurilor,
și accentuarea deficitului comercial.

„Suntem într-o spirală negativă. Dacă nu schimbăm urgent modelul economic, vom rămâne o economie de consum subvenționată din exterior, incapabilă să genereze dezvoltare sustenabilă”, avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.