7 metode de economisire ale francezilor, care, din anumite motive, nu sunt apreciate în țara noastră

Franța este asociată cu o viață frumoasă și capacitatea locuitorilor săi de a se bucura de ea. Dar, în realitate, francezii își administrează cu înțelepciune cheltuielile și își stabilesc prioritățile.

Iată care sunt secretele francezilor, care le permit să economisească bani fără a reduce calitatea vieții.

Cumpărați semifabricate pentru prânz și cină.

Bucătăria franceză este considerată una dintre cele mai gustoase și sofisticate din lume. Dar, în același timp, francezii aleg bucate simple pentru viața de zi cu zi. Acest lucru nu înseamnă că utilizează produse de calitate scăzută, dar, pe de altă parte, nu neglijează semifabricatele și nu consideră că este o rușine să comande pizza. Există o rețea de magazine Picard unde se vând doar alimente congelate.

Folosesc lucrurile mult timp și nu aleargă după modă

Francezii preferă practicitatea. Nu-i interesează hainele foarte scumpe, nu discută despre valoarea bunurilor și nu le etalează. Francezii consideră că este un lucru absolut normal să folosească telefoane vechi. Mai mult decât atât, achizițiile prea scumpe pot provoca chiar glume din partea prietenilor, care vor considera că au nimerit în plasa publicităților. Același lucru este valabil și pentru îmbrăcămintea și accesoriile scumpe.

Economisesc la utilități

Deoarece aceste servicii sunt foarte scumpe, francezii încearcă să economisească. În sudul Franței practic nu există calorifere în case, deoarece locuitorii de acolo nu consideră necesar să instaleze dispozitive de încălzire pentru câteva luni pe an, iar în restul țării nu există încălzire centralizată, ci autonomă. Prin urmare fiecare persoană își setează căldura după propriile necesități. În plus francezii nu au obiceiul să umble prin casă în haine ușoare, preferând haine călduroase.

Le place să economisească bani, dar nu vorbesc niciodată despre acest lucru

Economisirea banilor este o regulă pe care o respectă chiar și tinerii, dar pentru ei este inacceptabil să discute despre salarii sau economii.

Mai puțin înseamnă mai mult.

Se consideră că franțuzoaicele sunt mereu în pas cu moda, dar în viața de zi cu zi se îmbracă cât se poate de simplu și discret, preferând calitatea hainelor.

Potrivit statisticilor, francezii cheltuiesc foarte puțin pe haine și aproape 70% dintre ei au afirmat că nu sunt interesați de modă.

Iubesc piețele de vechituri.

Piețele de vechituri sunt preferatele francezilor, deoarece pot găsi acolo lucruri cu adevărat unice: preferă să cumpere lucruri mici pentru interior, mobilier vechi.

Sunt de părerea că odihna îi ajută la muncă.

Francezii lucrează cu măsură și preferă odihna de calitate. Duminica magazinele sunt închise, toată lumea se odihnește.

#economisire #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.