BNM declară război fragmentării plăților valutare: Restricții stricte pentru sume sub 10.000 de euro

04 Dec. 2024, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Dec. 2024, 11:12 // Actual //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) intenționează să introducă restricții stricte privind fragmentarea plăților și transferurilor valutare, în încercarea de a preveni eludarea reglementărilor financiare. Un nou proiect de regulament propune completarea cadrului normativ cu noțiunea de „fragmentarea plăților/transferurilor,” definită ca fracționarea intenționată a unei sume totale în tranșe mai mici de 10.000 de euro, cu scopul de a evita obținerea autorizației BNM sau prezentarea documentelor justificative prevăzute de Legea nr. 62/2008.

Potrivit BNM, practica fragmentării plăților reprezintă o modalitate prin care unele persoane fizice și juridice încearcă să ocolească cerințele legale, afectând transparența tranzacțiilor financiare.

Conform proiectului, prestatorii de servicii de plată rezidenți (SPR) vor avea obligația să prevină astfel de practici. Ei vor trebui să refuze efectuarea oricărei plăți sau transfer în cazul constatării unei tentative de fragmentare a sumelor.

Propunerea urmărește să întărească măsurile de combatere a evaziunii financiare și să asigure conformitatea cu normele internaționale în domeniul operațiunilor valutare. Autoritățile financiare așteaptă acum opiniile părților interesate înainte de a finaliza și adopta regulamentul.

Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al BNM de a consolida transparența și siguranța sistemului financiar din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.