De ce leul moldovenesc nu se prăbușește? Culisele intervențiilor BNM

Leul moldovenesc nu se confruntă cu riscuri de depreciere bruscă, iar instrumentele de care dispune Banca Națională a Moldovei (BNM) garantează stabilitatea pieței valutare. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a făcut aceste precizări vineri, 14 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, leul moldovenesc a avut o tendință de apreciere în ultimii ani, fiind în prezent mai puternic față de principalele valute, comparativ cu anul 2016. De exemplu, în prima săptămână din 2025, dolarul american a fost cotat la 18,51 lei, iar euro la 19,23 lei, marcând o apreciere semnificativă față de cursurile din 2016.

În prima săptămână din acest an, leul moldovenesc a fost cu 1,2% mai slab față de aceeași perioadă din 2024, dar s-a întărit cu 0,4% față de un coș de valute, inclusiv lira turcească, hrivna ucraineană și leul românesc. Totuși, a înregistrat o ușoară depreciere față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american.

„Din 2016 până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat doar în trei ani, restul anilor marcând aprecieri. Acest lucru confirmă că, indiferent de fluctuațiile de pe parcursul anului, leul începe anul la un nivel stabil, de multe ori chiar mai puternic”, a explicat Veaceslav Ioniță.

În 2024, volumul tranzacțiilor valutare a atins 7,2 miliarde USD, dintre care moldovenii au vândut 5,1 miliarde USD și au cumpărat 2,1 miliarde USD, generând un surplus de 3 miliarde USD pe piață. Aproximativ 70% dintre aceste tranzacții au fost în euro, iar 20% în dolari americani.

De asemenea, transferurile către persoanele fizice au fost de 1,6 miliarde USD, contribuind la un surplus neoficial de valută pe piață, estimat la 1,4 miliarde USD. „O parte semnificativă din această sumă provine de la cetățenii ucraineni refugiați în Republica Moldova”, a menționat Ioniță.

În ciuda unui deficit de valută de 540 milioane USD înregistrat în 2024, cauzat de creșterea prețurilor la importurile de resurse energetice, BNM a intervenit pe piață pentru a acoperi deficitul. În ianuarie 2025, instituția a utilizat 447 milioane USD din rezervele sale valutare, fără a le afecta semnificativ.

„BNM a intervenit calm, vânzând valută în momentele de micro șoc. Rezervele valutare rămân robuste, fiind completate din vânzările cetățenilor și din fonduri externe de sprijin”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că stabilitatea leului moldovenesc este garantată de politicile prudente ale BNM și de intrările constante de valută în țară. În acest context, riscurile de depreciere bruscă sunt practic inexistente, iar leul continuă să fie un simbol al rezilienței economice a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stabilitate #intervenții #leu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.