De ce leul moldovenesc nu se prăbușește? Culisele intervențiilor BNM

16 Feb. 2025, 10:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Feb. 2025, 10:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Leul moldovenesc nu se confruntă cu riscuri de depreciere bruscă, iar instrumentele de care dispune Banca Națională a Moldovei (BNM) garantează stabilitatea pieței valutare. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a făcut aceste precizări vineri, 14 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, leul moldovenesc a avut o tendință de apreciere în ultimii ani, fiind în prezent mai puternic față de principalele valute, comparativ cu anul 2016. De exemplu, în prima săptămână din 2025, dolarul american a fost cotat la 18,51 lei, iar euro la 19,23 lei, marcând o apreciere semnificativă față de cursurile din 2016.

În prima săptămână din acest an, leul moldovenesc a fost cu 1,2% mai slab față de aceeași perioadă din 2024, dar s-a întărit cu 0,4% față de un coș de valute, inclusiv lira turcească, hrivna ucraineană și leul românesc. Totuși, a înregistrat o ușoară depreciere față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american.

„Din 2016 până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat doar în trei ani, restul anilor marcând aprecieri. Acest lucru confirmă că, indiferent de fluctuațiile de pe parcursul anului, leul începe anul la un nivel stabil, de multe ori chiar mai puternic”, a explicat Veaceslav Ioniță.

În 2024, volumul tranzacțiilor valutare a atins 7,2 miliarde USD, dintre care moldovenii au vândut 5,1 miliarde USD și au cumpărat 2,1 miliarde USD, generând un surplus de 3 miliarde USD pe piață. Aproximativ 70% dintre aceste tranzacții au fost în euro, iar 20% în dolari americani.

De asemenea, transferurile către persoanele fizice au fost de 1,6 miliarde USD, contribuind la un surplus neoficial de valută pe piață, estimat la 1,4 miliarde USD. „O parte semnificativă din această sumă provine de la cetățenii ucraineni refugiați în Republica Moldova”, a menționat Ioniță.

În ciuda unui deficit de valută de 540 milioane USD înregistrat în 2024, cauzat de creșterea prețurilor la importurile de resurse energetice, BNM a intervenit pe piață pentru a acoperi deficitul. În ianuarie 2025, instituția a utilizat 447 milioane USD din rezervele sale valutare, fără a le afecta semnificativ.

„BNM a intervenit calm, vânzând valută în momentele de micro șoc. Rezervele valutare rămân robuste, fiind completate din vânzările cetățenilor și din fonduri externe de sprijin”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că stabilitatea leului moldovenesc este garantată de politicile prudente ale BNM și de intrările constante de valută în țară. În acest context, riscurile de depreciere bruscă sunt practic inexistente, iar leul continuă să fie un simbol al rezilienței economice a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Mai 2026, 17:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Mai 2026, 17:09 // Actual //  Grîu Tatiana

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!