De ce leul moldovenesc nu se prăbușește? Culisele intervențiilor BNM

Leul moldovenesc nu se confruntă cu riscuri de depreciere bruscă, iar instrumentele de care dispune Banca Națională a Moldovei (BNM) garantează stabilitatea pieței valutare. Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a făcut aceste precizări vineri, 14 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, leul moldovenesc a avut o tendință de apreciere în ultimii ani, fiind în prezent mai puternic față de principalele valute, comparativ cu anul 2016. De exemplu, în prima săptămână din 2025, dolarul american a fost cotat la 18,51 lei, iar euro la 19,23 lei, marcând o apreciere semnificativă față de cursurile din 2016.

În prima săptămână din acest an, leul moldovenesc a fost cu 1,2% mai slab față de aceeași perioadă din 2024, dar s-a întărit cu 0,4% față de un coș de valute, inclusiv lira turcească, hrivna ucraineană și leul românesc. Totuși, a înregistrat o ușoară depreciere față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american.

„Din 2016 până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat doar în trei ani, restul anilor marcând aprecieri. Acest lucru confirmă că, indiferent de fluctuațiile de pe parcursul anului, leul începe anul la un nivel stabil, de multe ori chiar mai puternic”, a explicat Veaceslav Ioniță.

În 2024, volumul tranzacțiilor valutare a atins 7,2 miliarde USD, dintre care moldovenii au vândut 5,1 miliarde USD și au cumpărat 2,1 miliarde USD, generând un surplus de 3 miliarde USD pe piață. Aproximativ 70% dintre aceste tranzacții au fost în euro, iar 20% în dolari americani.

De asemenea, transferurile către persoanele fizice au fost de 1,6 miliarde USD, contribuind la un surplus neoficial de valută pe piață, estimat la 1,4 miliarde USD. „O parte semnificativă din această sumă provine de la cetățenii ucraineni refugiați în Republica Moldova”, a menționat Ioniță.

În ciuda unui deficit de valută de 540 milioane USD înregistrat în 2024, cauzat de creșterea prețurilor la importurile de resurse energetice, BNM a intervenit pe piață pentru a acoperi deficitul. În ianuarie 2025, instituția a utilizat 447 milioane USD din rezervele sale valutare, fără a le afecta semnificativ.

„BNM a intervenit calm, vânzând valută în momentele de micro șoc. Rezervele valutare rămân robuste, fiind completate din vânzările cetățenilor și din fonduri externe de sprijin”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că stabilitatea leului moldovenesc este garantată de politicile prudente ale BNM și de intrările constante de valută în țară. În acest context, riscurile de depreciere bruscă sunt practic inexistente, iar leul continuă să fie un simbol al rezilienței economice a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stabilitate #intervenții #leu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.