1,3 miliarde de dolari, în derivă: Rusia nu mai poate vinde petrolul sancționat

05 Mart. 2025, 09:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2025, 09:37 // Actual //  Ursu Victor

Noile sancțiuni impuse de administrația Joe Biden împotriva industriei petroliere rusești nu au blocat complet exporturile de țiței din porturile rusești, dar au afectat elementul esențial: vânzarea și descărcarea acestuia în porturile cumpărătorilor. Drept urmare, Rusia se confruntă cu un exces de petrol necomercializat, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de dolari, care rămâne stocat pe tancurile petroliere aflate în derivă pe mare, scrie Bloomberg.

India a oprit complet importurile de petrol provenit din Arctica și de la proiectele Sakhalin-1 și Sakhalin-2, deoarece navele utilizate pentru transportul acestuia au fost incluse pe lista sancțiunilor. De asemenea, India refuză să preia orice petrol care, pe parcursul transportului, a fost încărcat pe nave afectate de sancțiuni. Potrivit Bloomberg, și unele rafinării chineze au început să limiteze importurile de petrol rusesc din cauza restricțiilor impuse de SUA.

Cu toate acestea, volumul total al petrolului exportat pe cale maritimă din Rusia a crescut cu 20% în săptămâna încheiată pe 2 martie, ajungând la 3,53 milioane de barili pe zi, după un declin de 18% în săptămâna anterioară. Media pe patru săptămâni a urcat la 3,09 milioane de barili pe zi.

În ciuda acestui avans, aproximativ 7,7 milioane de barili de petrol din proiectele Sakhalin sunt blocați pe tancuri petroliere care plutesc în derivă de mai bine de două săptămâni – o perioadă mult mai lungă decât timpul normal de livrare, care era de aproximativ șapte zile înainte de sancțiuni. În plus, 12 milioane de barili de petrol din Arctica sunt deja de peste o lună pe mare, mult peste planificările inițiale.

În total, volumele de petrol blocate pe aceste tancuri, care au devenit de facto depozite plutitoare, echivalează cu aproape șase zile și jumătate din exporturile maritime zilnice ale Rusiei. Aceasta înseamnă că Rusia a pierdut oportunitatea de a încasa aproximativ 1,35 miliarde de dolari, sumă corespunzătoare valorii petrolului exportat pe mare într-o săptămână.

Înainte de impunerea sancțiunilor din 10 ianuarie, India era principalul cumpărător al petrolului rusesc din Arctica, reprezentând aproximativ 60% din aceste exporturi (echivalentul a 64 de milioane de barili în 2023). În primele nouă luni ale anului 2024, India a importat aproximativ 14 milioane de barili de petrol Sokol de la Sakhalin-1, adică aproape 30% din totalul exporturilor acestui proiect. Totuși, în ultimul trimestru al anului trecut, acest comerț a scăzut semnificativ, iar după 10 ianuarie 2024, niciun tanc petrolier care a preluat țiței din Arctica nu a reușit să descarce marfa în India.

Din cele 19 transporturi de petrol din Sakhalin, doar cinci au ajuns la destinație, dintre care trei au fost descărcate în rezervoarele din portul Yangshan, lângă Shanghai. Acest port nu este conectat direct la nicio rafinărie, ceea ce sugerează că operațiunea ar putea avea ca scop mascarea originii reale a petrolului rusesc.

Un caz notabil este cel al unui supertanc petrolier care a fost încărcat în februarie cu 2 milioane de barili de petrol Sokol de pe nave sancționate. Acesta nu a fost acceptat în portul chinezesc Yantai și acum plutește în derivă, fără o destinație clară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Mart. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mart. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, afirmă că salariul de aproximativ 50.000 de lei pe care îl primește în funcția publică este suficient în contextul economic al Republicii Moldova, însă nu reflectă nivelul de responsabilitate al poziției. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Ziarul de Gardă, unde oficialul a vorbit despre diferența majoră dintre veniturile din sectorul privat și cele din funcția publică.

Junghietu a precizat că anterior avea un salariu de circa 12.000 de euro pe lună, iar după preluarea funcției de ministru a fost nevoit să-și ajusteze cheltuielile la noile realități financiare. „Acum trăiesc din salariul de ministru”, a declarat acesta, menționând că nivelul costului de viață din Republica Moldova este mai redus comparativ cu orașe precum Madrid sau Haga.

În același timp, ministrul consideră că remunerația este adecvată raportată la situația economică a țării, însă insuficientă dacă este analizată prin prisma responsabilităților funcției. „Reieșind din realitățile economice ale țării, este suficientă, dar reieșind din gradul de responsabilitate, nu”, a explicat Junghietu.

Oficialul a subliniat că, în sectorul energetic, responsabilitățile sunt considerabile, făcând referire la proiecte de amploare, de ordinul miliardelor de dolari, pe care le-a gestionat anterior în cariera sa din mediul privat.