Șoc pe piața grâului! Exporturile Moldovei scad cu 37%, România e detronată de Grecia și Italia

18 Mai 2025, 10:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mai 2025, 10:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața regională a grâului trece printr-o fază de turbulențe majore, iar Republica Moldova nu face excepție. Potrivit unei analize realizate de directorul executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija, în a doua săptămână a lunii mai 2025, prețurile la grâu – atât alimentar, cât și furajer – au continuat să scadă, înregistrând corecții de 3-5 dolari/tonă în porturile din Odesa și pe Dunăre. Cauza principală: o activitate comercială redusă și așteptările privind o recoltă nouă mai abundentă și, implicit, mai ieftină.

Aceste scăderi externe au alimentat presiunea asupra grâului moldovenesc, ale cărui exporturi, în perioada iulie 2024 – aprilie 2025, au totalizat 781 029 tone – în scădere dramatică cu 37% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu de export a crescut cu 7,5%, ajungând la 3,85 lei/kg, evoluție explicată prin reducerea drastică a recoltei naționale din 2024 (estimare: 1 000–1 100 mii tone față de 1 550 mii tone în sezonul anterior).

Valoarea totală a exporturilor s-a redus la 3 010 milioane lei, în scădere cu 32% comparativ cu sezonul anterior, când s-au încasat 4 456 milioane lei. Scăderea volumelor a anulat efectul pozitiv al prețurilor ceva mai ridicate.

Mai ales începutul anului 2025 a fost dezastruos: în perioada ianuarie–aprilie, exporturile au fost de doar 215 553 tone, cu aproape 50% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Fiecare lună a adus un declin semnificativ – cel mai abrupt fiind în ianuarie, când volumul a scăzut cu peste 70%.

O schimbare notabilă a fost în topul destinațiilor. În primele patru luni din 2025, Grecia a devenit cel mai mare importator de grâu moldovenesc (65 037 tone), urmată de Italia (62 945 tone), care și-a dublat importurile față de tot anul 2024. România, până acum principalul partener comercial, a coborât pe locul al treilea (62 610 tone).

Totuși, în bilanțul sezonier iulie 2024 – aprilie 2025, România rămâne pe primul loc (423 298 tone), însă este clar că traderii moldoveni se reorientează spre piețele sudice ale UE, unde obțin prețuri mai bune – Italia oferind un preț mediu de 4,50 lei/kg, cel mai mare dintre partenerii europeni.

Clasamentul exportatorilor a fost și el redesenat. Liderul actual este „RUSAGROPRIM” SRL, cu 52 974 tone în 2025, deși în 2024 compania a exportat de trei ori mai mult. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL (31 315 tone) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL (22 576 tone). Pe locul patru se află „DEMIR AGRO” SRL (14 053 tone).

Surpriza neplăcută o reprezintă absența totală a „AGROFLORIS-NORD” SRL, fost lider incontestabil în 2021 și 2023, dar care nu a mai realizat nicio livrare în 2025.

Pe lângă piața europeană, Moldova și-a menținut prezența în Orientul Mijlociu și Asia. Libanul și Egiptul au importat fiecare peste 18 000 tone, în timp ce Emiratele Arabe Unite, Malaezia și Indonezia au absorbit împreună peste 44 000 tone – însă la prețuri modeste, între 2,98 și 3,13 lei/kg, indicând cererea pentru grâu furajer.

Sezonul 2024/2025 se conturează ca unul de ajustare dureroasă pentru grâul moldovenesc – cu o recoltă afectată de condiții meteo, o scădere pronunțată a exporturilor și o reconfigurare geografică a piețelor. Următoarele luni vor depinde de cât de bună va fi recolta nouă și de direcția în care vor merge prețurile în porturile Ucrainei și pe Dunăre. Traderii și fermierii rămân cu ochii pe prognoze – și cu speranța că declinul nu se va accentua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Iun. 2026, 17:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iun. 2026, 17:03 // Actual //  Ursu Victor

În timp ce Statele Unite și Iranul poartă negocieri privind redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și reluarea fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu, evoluția viitoare a pieței petroliere ar putea depinde de un actor care nu participă la discuții: China.

Potrivit unei analize CNN, a doua cea mai mare economie a lumii și unul dintre cei mai mari consumatori de petrol a reușit să atenueze impactul creșterii prețurilor prin reducerea importurilor, utilizarea rezervelor strategice și extinderea consumului de energie regenerabilă.

Deși războiul din regiune durează de peste trei luni, iar pierderile estimate de aprovizionare au depășit un miliard de barili de petrol, prețurile internaționale ale țițeiului au rămas relativ stabile. Mai mulți analiști susțin că principalul motiv este comportamentul Chinei pe piața energetică.

„China a jucat un rol decisiv în limitarea impactului asupra restului Asiei și, implicit, asupra economiei globale”, a declarat Daan Walter, director al centrului de analiză energetică Ember.

Potrivit experților, Beijingul și-a construit în ultimii ani stocuri semnificative de petrol și a devenit mult mai flexibil în gestionarea consumului energetic. Acest lucru îi permite să reducă rapid importurile atunci când prețurile cresc, diminuând astfel presiunea asupra pieței mondiale.

Analiștii de la Société Générale consideră că China acționează ca o „mână invizibilă” care restabilește echilibrul pe piața petrolului. Potrivit estimărilor lor, Beijingul poate reduce importurile cu aproximativ trei milioane de barili pe zi, influențând semnificativ raportul dintre cerere și ofertă la nivel global.

În ultimele luni, unele prognoze avertizau că prețul petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a riscurilor privind blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel mondial. Totuși, aceste scenarii nu s-au materializat până acum.

Experții consideră că influența Chinei asupra piețelor energetice globale va continua să crească, iar deciziile Beijingului privind consumul, importurile și investițiile în energie verde vor deveni la fel de importante pentru prețul petrolului ca evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu.