Evaziune cu protecție de partid! Ioniță: Cei mari scapă, cei mici plătesc

19 Mai 2025, 11:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 11:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În lipsa unui mecanism transparent de selecție a contribuabililor verificați, controalele fiscale sunt folosite ca instrument politic de către partidul aflat la guvernare, indiferent de culoarea acestuia, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

„Atâta timp cât nu ai un sistem clar și transparent care să explice de ce alegi un contribuabil și nu altul, vei avea întotdeauna tentația să te duci peste cel care nu simpatizează cu partidul tău. Eu cred că acest lucru se întâmplă deja. Este o bănuială rezonabilă, dar foarte realistă”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că, de fapt, presiunea pentru reformarea sistemului fiscal nu vine din interiorul țării, ci din partea partenerilor externi – FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană. „Tot ce am făcut bun în această țară, am făcut fiind presați din afară. Așa am liberalizat și spațiul aerian, nu pentru că a vrut cineva de la noi, ci contrar voinței celor de la guvernare”.

Economistul a avertizat că, în practică, instituțiile de control evită deliberat să verifice „peștii mari” – marile companii care sunt cel mai des implicate în scheme complexe de evaziune fiscală. „Ei nu se duc la cei mari din trei motive. Unu – aceștia sunt conectați politic. Doi – au relații personale strânse cu cei de la FISC. Și trei – FISC-ul nu are suficienți oameni pregătiți ca să facă față armatei de juriști din companiile mari”.

Ioniță a mai adăugat că, în loc să fie identificați contribuabilii cu adevărat problematici prin metode analitice, autoritățile fiscale preferă să se concentreze pe cazuri mărunte. „Un fost oficial mi-a spus că avem contrabandă masivă cu cafea, dar nu ne atingem de ea pentru că ni s-a spus să ne ocupăm doar de cazurile mari. Doar că, în realitate, nici pe cele mari nu le vedem”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a spus că e nevoie de profesionalizarea urgentă a angajaților FISC, crearea unui sistem obiectiv de analiză a riscurilor fiscale și, mai ales, decuplarea politică a instituțiilor de control. Altfel, spune el, Republica Moldova va continua să lupte cu evaziunea fiscală doar „la nivel declarativ”, în timp ce marile scheme vor fi protejate în continuare de interese de partid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!