Un miliard de euro din buzunarul moldovenilor? Guvernul o propune din nou pe Domnica Manole la Curtea Constituțională

Guvernul Republicii Moldova a desemnat două candidaturi pentru funcția de judectori la Curtea Constituțională – Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. Decizia vine în contextul în care ambii candidați sunt prezentați drept persoane cu experiență și competențe juridice pentru a asigura respectarea Constituției.

Totuși, candidatura Domnicăi Manole este umbrită de una dintre cele mai grave condamnări suferite de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în dosarul Seksimp Group SRL c. Moldovei. Potrivit deciziei Curții de la Strasbourg, Moldova riscă să achite despăgubiri de până la 997 milioane de euro, echivalentul a circa 20 de miliarde de lei, pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și expropriere abuzivă.

Cazul vizează compania Seksimp Group SRL, deținută de omul de afaceri sloven Blaž Svetek, care a acuzat statul moldovean de confiscarea nejustificată a bunurilor, în urma unei proceduri judiciare desfășurate în lipsa pârâtului și fără notificare prealabilă. Instanțele din Moldova au permis executarea silită și vânzarea completă a activelor companiei, încălcând atât Articolul 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil), cât și Articolul 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate).

CEDO a acordat un termen de trei luni pentru o înțelegere amiabilă între părți. În lipsa unui acord, Curtea urmează să stabilească suma exactă a compensațiilor, care, potrivit cererii reclamantului, se ridică la aproape un miliard de euro – o sumă fără precedent care ar putea afecta grav bugetul public.

În paralel, Guvernul îl propune și pe fostul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco, cunoscut pentru implicarea sa în reforma justiției. Judecătorii Curții Constituționale sunt desemnați pentru un mandat de șase ani, sunt independenți și se supun exclusiv Constituției. Guvernul are dreptul să desemneze doi membri începând cu trei luni înainte de expirarea mandatului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica #curte #numire #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.