Un investitor din Hong Kong anunță că nu are planuri pe termen scurt în politica moldovenească

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că nu are planuri politice pe termen scurt. El a respins speculațiile privind o eventuală implicare în campania electorală pentru alegerile din 28 sepetembrie.

„Am spus foarte clar că nu am careva planuri politice pe termen scurt. Mi se pare normal ca un partid, după patru ani de guvernare, să vină cu un mic restart și să convingă pe cei indeciși”, a spus acesta în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Totodată, fostul ministru atrage atenția asupra faptului că este normal ca unele persoane să-și piardă încrederea după o guvernare de patru ani, or implicarea anumitor personallități în campania PAS e ceva normal pentru ai convinge pe cei indeciși.

În declarația de avere depusă la finalul mandatului, Andrei Spînu a raportat venituri totale de 600.826 de lei din salarii și diurne la Ministerul Infrastructurii, în timp ce din dividendele obținute de la compania Wupp LTD, înregistrată în Marea Britanie, a câștigat 141.000 de euro. Diferența între veniturile publice și cele private este semnificativă – dividendele fiind de 4,5 ori mai mari decât salariul de funcționar.

Spînu deține un apartament în construcție de aproape 59 de metri pătrați, estimat la peste 102.000 de euro, și o casă de 125 metri pătrați în Chișinău, dobândită în 2018, evaluată la peste 4,7 milioane de lei. De asemenea, acesta declară cinci terenuri dobândite între 2017 și 2020, cu o valoare totală estimată la 3,3 milioane de lei. La capitolul auto, fostul vicepremier deține un Audi Q5 din 2014 și un Volkswagen Tiguan din 2019, în valoare de 27.000 de dolari.

Conturile bancare însumau aproximativ 25.000 de euro, 20.000 de lei și 1.300 de dolari, la care se adaugă peste 29.000 de euro în fonduri de investiții și un portofoliu bursier de acțiuni internaționale în valoare de circa 18.000 de euro. Printre companiile în care deține acțiuni se numără Microsoft, Apple, Nvidia, Coca-Cola, Boeing, Airbus și fonduri ETF de tip Vanguard. El mai deține și participații integrale în două firme – OneTwoStart Ltd (Hong Kong) și Wupp LTD (UK) – și a investit 50.000 de euro într-un startup estonian din domeniul tehnologiei educaționale, Bloombrain OU.

Fostul ministru a declarat și dețineri de criptomonede (DOGE, XRP, SOL, TON și ETH) în valoare de aproximativ 11.600 de dolari la momentul achiziției. În 2024, acesta a cheltuit 20.000 de euro pentru un pachet turistic/recuperare medicală în străinătate și circa 4.800 de euro pentru formare profesională.

Într-o investigație RISE, se spune că numele lui Spînu este legat de mai multe zone offshore. Direct sau indirect, numele lui este legat de jurisdicții precum Cipru, Hong Kong, Delaware și Belize.

Mai mult, pe când era viceministru al Tineretului și Sportului, Spînu a fost și în incompatibilitate de funcție. S-a întâmplat la intersecția anilor 2015-2016, când, în paralel, a administrat activitatea unei firme din Hong Kong care, în ultimii ani, i-a adus circa 8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #politica #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.