Fără firmă, fără contabilitate, dar legal! Freelancerii vor putea activa cu un singur impozit de 15%

26 Iun. 2025, 17:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Iun. 2025, 17:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Parlamentul a aprobat vineri, în primă lectură, proiectul de lege care reglementează activitatea economică independentă a persoanelor fizice, un pas așteptat de mii de freelanceri din Republica Moldova. Inițiativa a întrunit votul a 55 de deputați și își propune să creeze un mediu fiscal și administrativ mai prietenos pentru cei care oferă servicii fără a deține statut juridic de firmă.

Înregistrare rapidă și gratuită – Freelancerii își vor putea începe activitatea numai pe baza unei notificări și a unei declarații pe propria răspundere, fără taxe suplimentare sau proceduri birocratice greoaie.
Impozit unic de 15 % – Atât timp cât veniturile anuale nu depășesc 1,2 milioane de lei, taxarea se reduce la un singur impozit care acoperă:

impozitul pe venit;
contribuțiile de asigurări sociale;
primele de asigurare medicală;
taxele locale.

Fără contabilitate și rapoarte – Persoanele fizice care lucrează independent nu vor fi obligate să țină registre contabile și nici să depună dări de seamă periodice.
Cine a elaborat proiectul

Textul legii a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu sprijinul Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Autorii susțin că noua schemă va oferi „cea mai simplă și rapidă” cale pentru oricine dorește să muncească pe cont propriu, de la programatori și designeri până la fotografi și consultanți.

Proiectul urmează să fie supus votului final în a doua lectură. În forma actuală, legislația ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, dacă va fi adoptată și promulgată fără modificări esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.