Orzul moldovenesc, cu destinație… offshore! Elveția și Cipru au absorbit o treime din exporturi

04 Iul. 2025, 17:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2025, 17:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a urcat pe locul al treilea între furnizorii de orz ai Uniunii Europene în sezonul iulie 2024–iunie 2025, exportând pe piața comunitară 117 807 tone și depășind astfel Serbia, arată o analiză a economistului Iurie Rija bazată pe date Eurostat. Deși volumul este aproape identic cu cel din sezonul precedent (116 162 t), ponderea Moldovei în totalul importurilor UE s-a ridicat de la 6,4 % la 10,3 %, datorită scăderii livrărilor din Marea Britanie și Ucraina. În ansamblu, Moldova a expediat 123 925 t de orz în sezon, cu 22 % mai puțin față de 2023/2024, dar a compensat prin orientarea către piețele europene, unde prețul mediu a fost de 3,29 lei/kg, în creștere față de 3,06 lei/kg în sezonul precedent.

Valoarea totală a exporturilor de orz s-a cifrat la 407,8 mil. lei, sub nivelul din 2023/2024 (485,8 mil. lei), dar aproape dublă față de sezonul 2022/2023. În primele șase luni din 2025 au fost exportate doar 14 363 t, toate în intervalul ianuarie-martie; lipsa livrărilor din aprilie-iunie indică epuizarea stocurilor înainte de noua recoltă. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,85 lei/kg în ianuarie la 4,76 lei/kg în februarie, menținându-se peste patru lei în martie.

Exporturile au fost dominate de trei companii, „OROM-IMEXPO” SRL (25 % din volum), „RUSAGRO-PRIM” SRL (24,6 %) și „DEMIR AGRO” SRL (14 %). În primul semestru din 2025, concentrarea s-a accentuat: „OROM-IMEXPO” a realizat 61,7 % din total, urmată de „CRIST-VALG” SRL (15,1 %) și „RUSAGRO-PRIM” SRL (10,5 %).

Elveția a devenit principala destinație, cu 34,5 mii t (aproape o treime din exporturi) la un preț mediu de 3 lei/kg, urmată de Cipru (33,3 mii t) și Grecia (28,9 mii t). România, odinioară cel mai mare cumpărător, a coborât pe locul patru cu 11 mii t, în timp ce Turcia a preluat poziția a cincea cu 6,1 mii t.

Sezonul de recoltare 2025 a început la 4 iulie, cu randamente prognozate de 4-4,5 t/ha, peste media anului trecut. Prețurile oferite rămân modeste, între 2,60 lei/kg la câmp și 3,10 lei/kg la Giurgiulești, iar tranzacțiile sunt lente: fermierii speră la prețuri mai mari, în timp ce traderii așteaptă clarificări pe piața regională a cerealelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.