Panica oligarhilor ruși. Liechtenstein a înghețat sute de trusturi suspecte

07 Iul. 2025, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2025, 14:44 // Actual //  Ursu Victor

Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva oligarhilor ruși au creat haos juridic și financiar în Liechtenstein, unde până la 800 de trusturi offshore – vehicule folosite pentru gestionarea activelor bogaților lumii – au rămas fără directori și se află în imposibilitatea de a funcționa, scrie Financial Times.

Totul a pornit după ce Washingtonul a sancționat mai multe persoane și entități din Liechtenstein pentru colaborarea cu ruși vizați de sancțiuni. În replică, autoritatea de reglementare financiară din Liechtenstein (FMA) a recomandat ruperea tuturor legăturilor cu cetățeni ruși sau entități considerate „cu risc”, chiar dacă acestea nu figurează direct pe listele de sancțiuni.

Astfel, sute de trusturi au intrat într-un blocaj total: fără administratori, nu pot gestiona bunurile de miliarde de dolari înregistrate pe numele lor – inclusiv iahturi, proprietăți imobiliare și avioane private. Autoritățile locale au recunoscut că cel puțin 475 de trusturi au rămas oficial fără directori, iar până la 350 dintre acestea sunt în proces de a primi administratori noi prin intermediul Ministerului Justiției.

Unii dintre cei afectați nici măcar nu sunt cetățeni ruși sancționați, ci persoane cu legături indirecte cu Rusia, stabilite în Franța, Italia sau Dubai. „Sunt trusturi care conțin active de miliarde și nu există nicio soluție clară. Este un fenomen fără precedent”, a declarat un avocat local.

În prezent, autoritățile caută administratori temporari pentru 85 de trusturi în vederea lichidării lor, însă procesul se dovedește anevoios. Alte 40 de structuri vor fi dizolvate definitiv. Estimările variază între active de câteva milioane de dolari și portofolii uriașe care pot depăși zeci de miliarde de dolari.

Printre cei vizați de sancțiunile directe ale SUA se numără oligarhii ruși Ghenadi Timcenko, apropiat al lui Vladimir Putin și fondator al Volga Group, dar și Vladimir Potanin, președintele holdingului „Interros”, care controlează participații în Norilsk Nickel, Rosbank și alte entități majore.

Statele Unite au avertizat că orice entitate financiară europeană care colaborează cu persoane sancționate riscă să intre sub incidența sancțiunilor secundare, un mesaj care a paralizat complet rețeaua discretă a trusturilor din Liechtenstein – până nu demult unul dintre cele mai sigure refugii fiscale din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.