Un director de top al unui producător francez de armament, numit în consiliul oligarhilor al cercului lui Putin.

Henri Proglio, un influent manager al gigantului francez din industria de apărare Dassault Aviation, este acuzat că face parte din cercul restrâns al celor care gestionează „fondul comun” al apropiaților președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit unei investigații publicate de The Insider, Proglio este membru al consiliului de administrație al companiei ruse ABR Management, vehicul financiar care administrează activele oligarhilor fideli Kremlinului.

ABR Management, fondată în 2011 de oligarhii Yuri Kovalciuk și Nikolai Shamalov, este considerată o structură-cheie în arhitectura economică din umbra Kremlinului, gestionând participații în banca „Rossiya”, în compania de asigurări „SOGAZ” și în holdingul media „Naționalnaia Media Gruppa” – toate entități sancționate internațional. În consiliul de administrație al ABR se regăsesc și Kirill Kovalciuk și Mihail Klișin, ambii sancționați de SUA, UE, Marea Britanie și Canada.

În paralel cu activitatea sa în industria de apărare din Franța, Henri Proglio – fost președinte al companiei de stat Électricité de France – deține, împreună cu familia sa, trei firme înregistrate în Rusia: Henri Proglio Consulting, AP Energy Advisory și Mezhproject. Aceste companii ar fi obținut peste 633 milioane de ruble (circa 6 milioane de euro) doar în perioada războiului din Ucraina. O mare parte a acestor venituri este încadrată la categoria „alte venituri”, fără explicații suplimentare.

Potrivit The Insider, aproape toate încasările obținute de firma AP Energy Advisory în anul 2024 (45,2 din 46,1 milioane ruble) au fost raportate drept „cheltuieli administrative”, ceea ce ridică suspiciuni că fondurile au fost direcționate către remunerarea lui Proglio.

Deși Franța este unul dintre principalii furnizori de armament pentru Ucraina – inclusiv avioane de vânătoare Rafale și Mirage 2000, produse de Dassault –, Proglio a continuat să viziteze Rusia după 24 februarie 2022. El s-a aflat în Rusia chiar în ziua invaziei și a părăsit țara abia pe 25 februarie. Ultima sa deplasare la Moscova a avut loc în iunie 2025, arată datele de zbor.

Proglio păstrează și legături strânse cu Rosatom, făcând parte din consiliul de administrație al companiei Akkuyu Nuclear, care construiește prima centrală nucleară din Turcia – proiect realizat exclusiv de companii rusești.

Potrivit The Insider, situația lui Henri Proglio creează un grav conflict de interese, întrucât Dassault Aviation și partenerul său Thales (deținut parțial de Dassault) sunt furnizori de armament pentru Ucraina, în timp ce un om din conducerea lor colaborează direct cu persoane din anturajul lui Putin. Proglio are legături și cu elita politică franceză, fiind apropiat de fostul președinte Nicolas Sarkozy și de actualul președinte Emmanuel Macron.

Investigația ridică semne de întrebare privind filtrarea intereselor economice în interiorul industriilor de apărare europene și influența discretă a rețelelor oligarhice ruse în companiile strategice occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #Paris #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligența artificială ar putea permite țărilor în curs de dezvoltare să realizeze într-un deceniu progrese care, în condiții obișnuite, ar necesita aproape un secol. Oportunitatea poate fi însă ratată dacă guvernele nu investesc rapid în energie, internet, competențe digitale și instituții eficiente, avertizează Banca Mondială.

Concluziile se regăsesc în raportul „World Development Report 2026: The Promise of Artificial Intelligence”, prezentat drept prima evaluare amplă a impactului inteligenței artificiale asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Potrivit documentului, locurile de muncă din țările bogate sunt de peste trei ori mai expuse riscului de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale generative. Aproximativ 14,2% dintre locurile de muncă din economiile cu venituri ridicate ar putea fi afectate, comparativ cu 4,5% în țările cu venituri mici și medii.

În același timp, 16,2% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creștere semnificativă a productivității datorită AI. Proporția este apropiată de cea de 18,7% estimată pentru țările bogate.

Astfel, cea mai mare oportunitate pentru economiile emergente nu constă în înlocuirea angajaților, ci în amplificarea capacităților acestora.

„Inteligența artificială le-a oferit economiilor în curs de dezvoltare un colac de salvare, iar acestea ar trebui să profite de el”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte principal și economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit lui, țările sărace nu au nevoie neapărat de modele lingvistice uriașe sau de centre de date costisitoare. Instrumentele AI mai mici și mai ieftine, adaptate condițiilor locale, pot îmbunătăți accesul populației la servicii medicale, educație, justiție și consultanță agricolă.

Raportul arată că inteligența artificială este deja utilizată pentru analizarea informațiilor, îmbunătățirea prognozelor și furnizarea serviciilor publice la scară mai largă. Medicii pot primi sprijin în stabilirea diagnosticelor, agricultorii pot lua decizii mai bune privind culturile, iar întreprinderile își pot crește productivitatea.

Guvernele pot folosi AI pentru colectarea impozitelor, administrarea programelor sociale, intervențiile în caz de dezastre, educație și sănătate.

Oportunitatea apare într-un moment în care economiile în curs de dezvoltare traversează cea mai slabă perioadă de creștere medie din ultimele trei decenii. Banca Mondială consideră că AI ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică până la sfârșitul actualului deceniu.

Beneficiile nu sunt însă garantate. Cele mai avansate sisteme sunt dezvoltate de un număr restrâns de țări și companii, în timp ce multe economii nu dispun de electricitate suficientă, conexiuni stabile la internet, date locale, specialiști și instituții capabile să adopte aceste tehnologii.

În lipsa unor măsuri deliberate, AI ar putea adânci diferențele dintre state, accentua inegalitățile interne, concentra puterea economică și reduce încrederea populației în instituțiile publice.

Banca Mondială recomandă o strategie în trei etape: adoptarea instrumentelor deja disponibile, adaptarea acestora la condițiile locale și, ulterior, dezvoltarea treptată a unor tehnologii avansate.

Raportul avertizează și asupra riscurilor privind protecția datelor, discriminarea algoritmică și drepturile cetățenilor. Autoritățile sunt îndemnate să încurajeze utilizarea responsabilă a AI, să aplice legislația existentă atunci când apar prejudicii și să evite fragmentarea reglementărilor la nivel internațional.

„Fereastra pentru a face lucrurile corect este îngustă”, avertizează Gaurav Nayyar, directorul raportului. Potrivit acestuia, țările care construiesc acum infrastructura energetică și digitală necesară vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma inteligența artificială într-un motor al dezvoltării.