UE pregătește un mega-credit de 140 miliarde de euro pentru Ucraina din banii Rusiei înghețați

UE intenționează să creeze până la sfârșitul anului o schemă prin care Ucraina să poată accesa circa 140 de miliarde de euro proveniți din rezervele înghețate ale Băncii Rusiei, relatează Bloomberg. Ambasadorii statelor membre au început deja discuțiile asupra propunerii Comisiei Europene, care prevede utilizarea fondurilor acumulate în conturile depozitarului Euroclear din Belgia pentru acordarea de credite Kievului. Suma a rezultat din rambursarea obligațiunilor incluse în rezervele rusești blocate după invazia din 2022.

Planul Bruxellesului prevede ca banii retrași să fie înlocuiți cu obligațiuni speciale emise de UE, cu dobândă zero, pentru a proteja Euroclear de eventuale reclamații viitoare din partea Moscovei. Ucraina ar urma să ramburseze creditele doar dacă Rusia ar accepta plata unor reparații sau dacă sancțiunile contra sa ar fi ridicate, ceea ce ar însemna că împrumutul nu ar majora datoria Kievului.

Cancelarul german Friedrich Merz a sprijinit public propunerea, afirmând că doar o susținere financiară de amploare și pe termen lung va determina Moscova să negocieze. În schimb, premierul belgian Bart De Wever a respins ideea, considerând-o un precedent periculos pentru întreaga zonă euro și avertizând că ar putea provoca retrageri masive de rezerve. „Să luăm banii lui Putin și să lăsăm riscurile pe umerii noștri – asta nu se va întâmpla”, a declarat De Wever pentru agenția Belga.

Comisia Europeană susține însă că riscurile vor fi împărțite între toate statele membre, iar garanțiile vor fi oferite la nivelul UE. Pentru adoptarea mecanismului nu va fi nevoie de unanimitate, ci doar de o majoritate calificată. Dacă schema va fi aprobată până la final de 2025, Ucraina ar putea primi primele tranșe în 2026.

#active #bani #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.