UE pregătește un mega-credit de 140 miliarde de euro pentru Ucraina din banii Rusiei înghețați

UE intenționează să creeze până la sfârșitul anului o schemă prin care Ucraina să poată accesa circa 140 de miliarde de euro proveniți din rezervele înghețate ale Băncii Rusiei, relatează Bloomberg. Ambasadorii statelor membre au început deja discuțiile asupra propunerii Comisiei Europene, care prevede utilizarea fondurilor acumulate în conturile depozitarului Euroclear din Belgia pentru acordarea de credite Kievului. Suma a rezultat din rambursarea obligațiunilor incluse în rezervele rusești blocate după invazia din 2022.

Planul Bruxellesului prevede ca banii retrași să fie înlocuiți cu obligațiuni speciale emise de UE, cu dobândă zero, pentru a proteja Euroclear de eventuale reclamații viitoare din partea Moscovei. Ucraina ar urma să ramburseze creditele doar dacă Rusia ar accepta plata unor reparații sau dacă sancțiunile contra sa ar fi ridicate, ceea ce ar însemna că împrumutul nu ar majora datoria Kievului.

Cancelarul german Friedrich Merz a sprijinit public propunerea, afirmând că doar o susținere financiară de amploare și pe termen lung va determina Moscova să negocieze. În schimb, premierul belgian Bart De Wever a respins ideea, considerând-o un precedent periculos pentru întreaga zonă euro și avertizând că ar putea provoca retrageri masive de rezerve. „Să luăm banii lui Putin și să lăsăm riscurile pe umerii noștri – asta nu se va întâmpla”, a declarat De Wever pentru agenția Belga.

Comisia Europeană susține însă că riscurile vor fi împărțite între toate statele membre, iar garanțiile vor fi oferite la nivelul UE. Pentru adoptarea mecanismului nu va fi nevoie de unanimitate, ci doar de o majoritate calificată. Dacă schema va fi aprobată până la final de 2025, Ucraina ar putea primi primele tranșe în 2026.

#active #bani #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.