„Banii lui Putin” dezbină Europa: Belgia refuză, iar UE inventează un plan de urgență pentru Ucraina

După eșecul negocierilor de la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, liderii europeni au început să elaboreze un mecanism alternativ de sprijin financiar pentru Ucraina, relatează Politico, citând trei diplomați ai Uniunii Europene. Potrivit publicației, Comisia Europeană pregătește un document care va permite statelor membre să emită datorii comune în valoare de zeci de miliarde de euro, pentru a menține stabilitatea financiară a Kievului.

Motivul acestei schimbări de direcție este refuzul Belgiei de a susține folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca sursă de finanțare. Pe teritoriul Belgiei se află cea mai mare parte a celor circa 140 de miliarde de euro din rezervele rusești blocate în UE, care urmau să fie utilizate în beneficiul Ucrainei. Bruxellesul a cerut garanții ferme că Belgia nu va purta răspunderea financiară în cazul unor riscuri legate de acest mecanism.

Conform proiectului consultat de Politico, Comisia Europeană analizează trei scenarii principale: emiterea unui împrumut comun european (modelul folosit în timpul pandemiei), un împrumut reparațional” garantat cu activele rusești înghețate și sau încetarea finanțării Ucrainei — opțiune susținută deschis doar de Ungaria.

Fără un nou pachet de finanțare, Ucraina ar putea rămâne fără resurse bugetare până la sfârșitul primului trimestru din 2026, avertizează diplomații europeni. O decizie finală este așteptată până la summitul Consiliului European din 18 decembrie.

Pentru unele state membre ale UE, deja confruntate cu deficite bugetare mari, ideea emiterii de datorie colectivă este una extrem de sensibilă politic. Totuși, majoritatea guvernelor europene consideră folosirea activelor rusești drept soluția preferabilă, iar ideea datoriilor comune mai degrabă un instrument de presiune asupra Belgiei, notează sursele Politico.

Potrivit Politico, situația actuală este mult mai complicată decât în crizele financiare anterioare. Statele Unite au redus semnificativ sprijinul pentru Kiev, iar principalele economii ale Europei se confruntă cu propriile constrângeri fiscale. În aceste condiții, mecanismul „împrumutului reparațional” este o practică nouă și riscantă pentru instituțiile europene, iar diplomații avertizează că „perioada de turbulențe abia începe”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bruxelles #Kiev #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vaja Jhashi, fondatorul companiei producătoare de ulei de floarea-soarelui Floarea Soarelui, a declarat, în cadrul unui interviu pentru Unimedia, că brandul său oferă în prezent cel mai mic preț la raft din Republica Moldova și a respins orice acuzație privind posibile înțelegeri de cartel pe piața uleiului.

„Brandul nostru este astăzi cel mai ieftin de pe raft. Pe piață sunt și alte companii, inclusiv cele care produc în afara Moldovei și importă aici, dar prețul nostru este cel mai mic”, a spus Jhashi.

El a menționat că, deși compania realizează vânzări anuale de circa 200 de milioane de lei pe piața internă, profitul net nu depășește 1,5–2 milioane de lei, adică o marjă extrem de mică. „Această disproporție a fost confirmată și de autoritățile care au verificat compania. Asta arată că scopul nostru este social, nu comercial, pe piața internă”, a declarat omul de afaceri.

Jhashi a subliniat că doar 5% din producția totală a companiei este vândută în Republica Moldova, restul fiind exportată, iar pe piața locală nu există nicio intenție de înțelegeri sau manipulare a prețurilor. „Un cartel se face pentru profit suplimentar. Noi nu urmărim așa ceva”, a precizat el.

Declarațiile vin în contextul în care Republica Moldova a devenit importator net de ulei pentru al doilea an consecutiv. Dacă în iulie–august 2024 exporturile au coborât la 778 de tone, iar importurile au urcat la 921 de tone, în 2025 diferența s-a adâncit semnificativ: 1.800 de tone exportate față de 2.206 tone importate.

Piața cerealelor din Republica este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.