Lukoil își vinde imperiul către Gunvor, traderul născut în cercul oligarhilor lui Putin

Gigantul petrolier rus Lukoil a anunțat că a acceptat oferta grupului elvețiano-cipriot Gunvor pentru cumpărarea activelor sale externe, în urma sancțiunilor impuse săptămâna trecută de Statele Unite.

Lukoil a confirmat că a acceptat oferta Gunvor pentru vânzarea Lukoil International GmbH, entitatea care deține activele companiei în afara Rusiei. „Părțile au convenit termenii principali ai tranzacției, iar Lukoil s-a angajat să nu mai negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se arată în comunicatul companiei.

Tranzacția necesită aprobarea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care a emis o licență temporară pentru ca firmele occidentale să își poată închide până la 21 noiembrie tranzacțiile cu Lukoil și Rosneft.

Gunvor Group, una dintre cele mai mari companii de trading de petrol din lume, are un istoric strâns legat de Kremlin. Compania a fost fondată în anul 2000 de omul de afaceri suedez Torbjörn Törnqvist și de Ghenadii Timcenko, un oligarh rus apropiat al președintelui Vladimir Putin.

În anii 2000, Gunvor a devenit cel mai mare exportator de petrol rusesc, controlând aproape o treime din exporturile Moscovei. În 2007, cifra sa de afaceri depășea 43 miliarde de dolari, compania fiind considerată de presa elvețiană „brațul comercial neoficial al Kremlinului”.

Timcenko a fost nevoit să-și vândă participația din Gunvor în 2014, cu puțin timp înainte ca Washingtonul să-l includă pe lista de sancțiuni în urma anexării Crimeii. Totuși, numeroase rapoarte internaționale subliniază că Gunvor a continuat să rămână un actor cheie în comerțul cu petrol rusesc, chiar și după acest episod.

În martie 2024, Gunvor a plătit peste 660 milioane de dolari autorităților americane și elvețiene pentru a închide o investigație privind plăți de mită în Ecuador — un alt episod care a adus compania în centrul atenției globale.

Printre principalele active internaționale ale Lukoil se numără: Câmpul petrolier West Qurna 2 din Irak, unul dintre cele mai mari din lume, unde Lukoil deține o participație de 75%;
Rafinăria Neftohim Burgas din Bulgaria, cea mai mare din Balcani (190.000 barili/zi).

Totodată, mai deține terminale petroliere și lanțuri de benzinării în Europa, precum și proiecte de explorare și extracție în Africa, Asia Centrală și America Latină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#guvernor #vinzare #lukoi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.