Achiziția Lukoil de către Gunvor: directorul companiei promite o „despărțire curată” de Rusia

04 Nov. 2025, 16:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2025, 16:47 // Actual //  Grîu Tatiana

Gunvor, compania agreată de Lukoil drept cumpărător al activelor sale despre care se știe că este controlată de un partener de afaceri al lui Vladimir Putin, a dat marți asigurări că se va „despărți curat” de controlul rusesc.

Traderul global de materii prime Gunvor este pregătit să răspundă oricăror temeri privind continuarea influenţei ruse asupra activelor pe care le achiziţionează de la compania petrolieră rusă Lukoil, a afirmat marţi directorul general Torbjorn Tornqvist, pentru Bloomberg, transmite adevarul.ro.

Săptămâna trecută, Lukoil a anunţat că a acceptat oferta Gunvor de a cumpăra activele sale internaţionale, după sancţiunile impuse recent de SUA.

Gunvor, care are legături îndelungate cu industria energiei din Rusia, a început negocieri cu autorităţile de reglementare privind planificata achiziţie, a anunţat marţi Bloomberg. Tornqvist a exclus un scenariu în care activele vor fi revândute după ridicarea sancţiunilor impuse Lukoil. El a declarat că tranzacţia va reprezenta „o despărţire curată” de controlul rusesc, iar o parte din active ar putea fi vândute mai departe.

Vânzarea activelor internaţionale ale Lukoil este cea mai semnificativă acţiune de până acum a unei companii ruseşti, în urma sancţiunilor impuse în contextul invaziei declanşate de Moscova din Ucraina, care a început în februarie 2022.

În data de 22 octombrie, preşedintele SUA, Donald Trump, a impus sancţiuni celor mai mari companii petroliere din Rusia, Lukoil şi Rosneft. Anterior, în data de 15 octombrie, Marea Britanie a vizat, de asemenea, Lukoil şi Rosneft, precum şi 44 de aşa-numite nave petroliere care formează flota din umbră a Rusiei, formată în principal din tancuri petroliere vechi şi cu proprietari neclari, într-o nouă încercare de a înăspri sancţiunile energetice şi de a reduce veniturile Kremlinului.

Lukoil este compania petrolieră rusă cu cele mai diversificate operaţiuni la nivel internaţional, având operaţiuni upstream în foste ţări sovietice precum Kazahstan, Uzbekistan şi Azerbaidjan, dar şi în Egipt, Emiratele Arabe Unite şi în state vest-africane cum ar fi Ghana, Nigeria, Camerun şi Congo. În toate aceste proiecte, producătorul rus deţine participaţii minoritare, iar ponderea lor în producţia totală de ţiţei a Lukoil a fost de doar 5% anul trecut, conform raportului anual al companiei.

De asemenea, Lukoil are o reţea de peste 5.300 de benzinării în 20 de ţări din întreaga lume, precum şi rafinării în Europa. Producţia lor combinată a ajuns anul trecut la 13,5 milioane de tone sau aproximativ 270.000 de barili pe zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.