Achiziția Lukoil de către Gunvor: directorul companiei promite o „despărțire curată” de Rusia

04 Nov. 2025, 16:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2025, 16:47 // Actual //  Grîu Tatiana

Gunvor, compania agreată de Lukoil drept cumpărător al activelor sale despre care se știe că este controlată de un partener de afaceri al lui Vladimir Putin, a dat marți asigurări că se va „despărți curat” de controlul rusesc.

Traderul global de materii prime Gunvor este pregătit să răspundă oricăror temeri privind continuarea influenţei ruse asupra activelor pe care le achiziţionează de la compania petrolieră rusă Lukoil, a afirmat marţi directorul general Torbjorn Tornqvist, pentru Bloomberg, transmite adevarul.ro.

Săptămâna trecută, Lukoil a anunţat că a acceptat oferta Gunvor de a cumpăra activele sale internaţionale, după sancţiunile impuse recent de SUA.

Gunvor, care are legături îndelungate cu industria energiei din Rusia, a început negocieri cu autorităţile de reglementare privind planificata achiziţie, a anunţat marţi Bloomberg. Tornqvist a exclus un scenariu în care activele vor fi revândute după ridicarea sancţiunilor impuse Lukoil. El a declarat că tranzacţia va reprezenta „o despărţire curată” de controlul rusesc, iar o parte din active ar putea fi vândute mai departe.

Vânzarea activelor internaţionale ale Lukoil este cea mai semnificativă acţiune de până acum a unei companii ruseşti, în urma sancţiunilor impuse în contextul invaziei declanşate de Moscova din Ucraina, care a început în februarie 2022.

În data de 22 octombrie, preşedintele SUA, Donald Trump, a impus sancţiuni celor mai mari companii petroliere din Rusia, Lukoil şi Rosneft. Anterior, în data de 15 octombrie, Marea Britanie a vizat, de asemenea, Lukoil şi Rosneft, precum şi 44 de aşa-numite nave petroliere care formează flota din umbră a Rusiei, formată în principal din tancuri petroliere vechi şi cu proprietari neclari, într-o nouă încercare de a înăspri sancţiunile energetice şi de a reduce veniturile Kremlinului.

Lukoil este compania petrolieră rusă cu cele mai diversificate operaţiuni la nivel internaţional, având operaţiuni upstream în foste ţări sovietice precum Kazahstan, Uzbekistan şi Azerbaidjan, dar şi în Egipt, Emiratele Arabe Unite şi în state vest-africane cum ar fi Ghana, Nigeria, Camerun şi Congo. În toate aceste proiecte, producătorul rus deţine participaţii minoritare, iar ponderea lor în producţia totală de ţiţei a Lukoil a fost de doar 5% anul trecut, conform raportului anual al companiei.

De asemenea, Lukoil are o reţea de peste 5.300 de benzinării în 20 de ţări din întreaga lume, precum şi rafinării în Europa. Producţia lor combinată a ajuns anul trecut la 13,5 milioane de tone sau aproximativ 270.000 de barili pe zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.