Viitorul domeniului imobiliar. De ce se va ține cont la construcția unei clădiri și ce rol va avea digitalizarea

Directorii imobiliari ai Forumului Economic Mondial au făcut preziceri pentru viitorul domeniului imobiliar. Este un viitor în care clădirile oferă confort, sunt echipate evenimente fără precedent, susțin sănătatea umană și planetară și sunt accesibile pentru toată societatea. Este
o viziune în care se află imobilul viitorului viabil, durabil, rezistent și accesibil.

Astfel, potrivit analizei Forumului Economic Mondial, în viitor domeniul imobiliar se va baza pe patru piloni:

1. Viabilitate

Viabilitatea va pune accent pe sănătate, calitate înaltă, centrarea spre oamneni, spații inteligente, care sporesc starea de bine și productivitatea.

2. Sustenabilitate

În viitor, domeniul imobiliar va pune accentul și pe sustenabilitate, vor folosi materiale ecologice și vor opta pentru spații care vor fi în ambianță cu mediul.

Clădirile reprezintă aproape 40% din global emisiile de gaze cu efect de seră. De aceea se dorește reducerea carbonului până la emisii zero.

3. Reziliență

În centrul rezistenței clădirilor se află orașele, clădirile și oamenii care le ocupă, care protejează viitorul prin atenuarea efectelor de evenimente naturale și artificiale neprevăzute, cum ar fi crizele climatice, financiare și de sănătate și păstrarea identității culturale a comunităților. Activele trebuie să reziste la o varietate de șocuri imprevizibile, iar oamenii trebuie să fie cât mai flexibili pentru a se adapta.

4. Accesibilitate

În viitor domeniul imobiliar va pune accent pe furnizarea unui spațiu de calitate pentru a trăi și a conduce
afacerea, ceea ce este esențial pentru sănătatea generală a societății. Costul spațiului, precum și locația, poate împiedica oamenii să trăiască în condiții noemale.

Utilizarea tehnologie în domeniul imobiliar

Tehnologia și soluțiile digitale vor fi printre cei mai importanți facilitatori pentru a inaugura noua eră a domeniului imobiliar, permițând nu numai personalizarea spațiilor în funcție de necesitățile ocupanților (de ex. temperatura, umiditate) dar și ducând operațiunile de construcție la următorul nivelul și abordarea durabilității și accesibilității:
– Clădiri bazate pe date și autonomie:
Clădirile autonome învață, se se adaptează continuu și să răspundă nevoilor oamenilor precum și a mediului înconjurător. Exploatarea unui feedback continuu bazat pe datele puse la dispoziție de infrastructura digitală a clădirilor va îmbunătăți considerabil experința locatarului. Clădirile autonome se reglează automat, adaptându-se la interior și exterior dinamic pentru condiții de muncă optime, pentru o productivitate sporită și care are grijă de sănătatea oamenilor.
– Costuri de construcție:

design inovator și tehnici de construcție, precum și cele mai avansate materialele pot ajuta la scăderea considerabilă a costurilor, sprijinind astfel accesibilitatea.
– Securitate cibernetică și confidențialitate: proprietatea datelor și reglementările de utilizare vor fi esențiale în următorul deceniu. Confidențialitatea și securitatea trebuie să fie în topul priorităților în procesul de digitalizare pentru a asigura proprietarii și locatarii că sunt în siguranță.

#real estate #preziceri #imobiliare #viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a instalat peste 40.000 de contoare inteligente, însă revoluția promisă pe piața energiei electrice se lasă așteptată. Doar aproximativ 30 de consumatori au trecut la noile tarife diferențiate, care permit achitarea unor prețuri diferite în funcție de orele de consum. Cifrele au fost prezentate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul conferinței Regional Approach Chișinău 2026.

Potrivit oficialului, Republica Moldova dispune deja de aproximativ 1.100 MW de capacități instalate de producere a energiei din surse regenerabile, însă această dezvoltare nu se traduce automat în electricitate mai ieftină pentru consumatori. Problema constă în faptul că energia solară și eoliană nu este produsă întotdeauna în intervalele în care cererea este cea mai mare, iar infrastructura de stocare rămâne insuficient dezvoltată.

În consecință, chiar dacă producția internă de energie verde crește, Republica Moldova continuă să importe electricitate, inclusiv în intervalele în care prețurile de pe piețele regionale sunt ridicate.

Contoarele inteligente ar trebui să contribuie la schimbarea acestui model și să ofere consumatorilor posibilitatea de a-și adapta consumul la orele în care electricitatea este mai ieftină. Totuși, numărul redus al celor care au optat pentru tarife diferențiate arată că instalarea echipamentelor nu este suficientă pentru modificarea comportamentului de consum.

Ministrul Energiei a atras atenția că, în trimestrul al doilea al anului 2026, sursele regenerabile au acoperit 46% din consumul național de electricitate și au reprezentat 86% din producția internă. Cu toate acestea, dependența de piețele externe rămâne ridicată, în special în orele de vârf, când producția fotovoltaică scade, iar cererea de energie crește.

Pentru a stimula investițiile în infrastructura de stocare, autoritățile au introdus facilități fiscale temporare. Potrivit ministrului, investitorii beneficiază, pentru următoarele 20 de luni, de scutiri de TVA și taxe vamale la importul bateriilor. Facilități sunt prevăzute și pentru echipamentele destinate proiectelor de interconectare energetică cu România.

Strategia energetică a Republicii Moldova până în 2050 prevede reducerea dependenței de importurile de energie de la peste 77% la 40% și majorarea ponderii surselor regenerabile la cel puțin 85% din producția internă de electricitate.

O altă schimbare este programată pentru 1 iulie 2027, când marii consumatori de energie electrică urmează să treacă pe piața concurențială. În paralel, autoritățile își propun ca, până în 2028, piața energiei electrice din Republica Moldova să fie cuplată cu piața europeană, ceea ce ar permite tranzacții mai eficiente și acces la mai multe surse de aprovizionare.

În prezent, consumatorii casnici achită un tarif standard de 3,56 lei/kWh în zona deservită de Premier Energy și 3,95 lei/kWh în zona FEE Nord. În același timp, autoritățile nu exclud o eventuală ajustare a tarifelor, în funcție de evoluția costurilor de achiziție a energiei electrice.