Creditarea businessului s-a prăbușit: Companiile finanțează băncile, nu investițiile

22 Nov. 2025, 10:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2025, 10:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova dă semne clare de încetinire, în pofida unei aparențe de creștere a împrumuturilor noi acordate companiilor. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat situația în ediția din 21 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui Ioniță, dobânda medie la creditele noi contractate de companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 8,7%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior. Deși inflația se temperează, iar rata de bază coboară, costurile de finanțare rămân ridicate pentru antreprenori. Economistul amintește că rata de bază a BNM a avut fluctuații puternice în ultimii ani, de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025 aceasta a scăzut la 6%, ceea ce creează premise pentru o reducere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual al creditelor noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 miliarde lei, analiza arată că ritmul real al creditării este modest. În trimestrul III 2025, companiile au accesat credite noi de 13 miliarde lei, dar au rambursat 11 miliarde lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. Situația repetă episoadele din trimestrul IV 2024, când din 14,5 miliarde lei credite noi, doar 3,5 miliarde lei au reprezentat creditare reală.

Portofoliul total al creditelor pentru companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 12,4 miliarde lei – un record absolut. Acest rezultat vine însă după ani de oscilații puternice: scăderi între 2015–2019, creșteri accelerate în 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la un nivel de doar 0,2 miliarde lei. Ioniță amintește că 2023 a fost un an ieșit din tipare, când creditarea netă a businessului a fost negativă, iar companiile au depus în bănci mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și în prima parte a lui 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a reintrat în zona negativă, cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. „Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile”, a spus expertul, subliniind că fragilitatea persistă.

Volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit lui Ioniță, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor din economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă această creștere este dominată de împrumuturile de consum (7,3 miliarde lei) și de cele ipotecare (11,1 miliarde lei), în timp ce creditarea investițională în sectoarele productive – comerț, energie, industrie, agricultură, construcții, servicii – rămâne modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt păstrați în bănci, nu investiți în economie”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
16 Mart. 2026, 17:35 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.