Moldova stropește miliarde și moare de sete! 95% din banii fermierilor au mers pe pesticide, nu pe irigare

12 Ian. 2026, 10:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2026, 10:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat în perioada 2023–2025 echipamente pentru irigare și protecția plantelor în valoare totală de 136,4 milioane de lei, însă structura achizițiilor arată o orientare dezechilibrată: aproape toți banii au fost cheltuiți pentru stropirea culturilor cu pesticide, nu pentru irigare, potrivit unei analize de piață.

„Pulverizatoarele pentru produse de protecție a plantelor (pesticide, erbicide) au reprezentat 129,7 milioane lei, adică 95,1% din valoarea totală a importurilor. Restul echipamentelor, sisteme de irigare, drone agricole, instalații de fertilizare și nebulizatoare au împărțit doar 4,9% din piață”, constată economistul Iurie Rija.

În timp ce fermierii investesc masiv în combaterea bolilor și dăunătorilor, irigarea modernă rămâne aproape ignorată: instalațiile de ploaie artificială au avut importuri de doar 692 mii lei în trei ani, iar sistemele de fertilizare lichidă – 1,5 milioane lei, toate achiziționate într-un singur an.

„După un vârf de 69,2 milioane lei în 2023, importurile de echipamente agricole au căzut dramatic în 2024 la doar 7,8 milioane lei, de aproape nouă ori mai puțin. În 2025, piața și-a revenit parțial la 59,4 milioane lei, adică 86% din nivelul record din 2023”, susține Rija.

Cel mai volatil segment a fost cel al pulverizatoarelor pentru pesticide. în anul 2023 au fost importate în sumă de 66 milioane lei în 2023, 6 milioane lei în 2024 și 57,7 milioane lei în 2025

În schimb, dronele agricole au explodat în 2025: importurile au crescut de 14 ori față de anul precedent, ajungând la 1,14 milioane lei.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată. Astfel, din Statele Unite au fost importate în sumă 49 milioane lei (35,9%), Brazilia – 29,1 milioane lei (21,3%), Belgia – 24,3 milioane lei (17,8%), Olanda – 12,4 milioane lei (9,1%) și China – 7,4 milioane lei (5,5%).

SUA și Brazilia furnizează în special pulverizatoare profesionale de mare capacitate, în timp ce Europa vinde echipamente premium, cu prețuri chiar duble față de alternativele americane și braziliene. China domină segmentul low-cost și tehnologiile cu drone.

Piața este controlată de un nucleu restrâns de companii. Vadalex-Agro SRL este liderul absolut, cu importuri de aproape 39 milioane lei (29% din total), după ce și-a crescut achizițiile de aproape cinci ori în 2025. Urmează: Sati Tiraspol,  combinat Hleboprod – 24,3 milioane lei și WT Agroprofi – 14,2 milioane lei. Primele zece companii controlează 86% din piață, restul de 38 de firme împărțind doar 14%.

În trei ani, Moldova a importat 40 de pulverizatoare profesionale în valoare de 129,7 milioane lei. Prețurile variază în funcție de țară: Olanda și Belgia – peste 6 milioane lei per unitate, SUA și Brazilia – circa 4,1 milioane lei per unitate și China – sub 600 mii lei per unitate.

Aceasta arată o piață profund segmentată. FFermele mari cumpără tehnică premium, iar jucătorii mici testează soluții ieftine.

În ceea ce privește dronele, toate cele 14 unități importate în Moldova provin din China. Aproape 96% din piață este controlată de Dron Assistance SRL, care a importat 12 drone în valoare de 1,31 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.