Ministrul Finanțelor: După ce am fost în Etiopia, am înțeles că în Moldova nu este chiar așa de rău

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că păstrarea tinerilor în Republica Moldova nu ține exclusiv de politicile financiare, dar este o temă care afectează direct statul din perspectiva demografică, economică și a relației cu diaspora.

Întrebat în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV dacă Ministerul Finanțelor are o strategie clară pentru a crea condiții mai bune astfel încât tinerii să nu plece din țară, Gavriliță a subliniat că migrația este un fenomen democratic larg, iar plecarea temporară peste hotare nu este neapărat un lucru negativ.

„Eu am studiat și am lucrat în străinătate, soția mea la fel. Cred că suntem din categoria oamenilor pentru care plecarea, la un anumit moment, a însemnat o perspectivă mai bună. Important este să existe revenirea”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, plecarea tinerilor pentru educație de calitate, experiență profesională, acumulare de competențe sau resurse financiare care ulterior sunt aduse acasă poate avea efecte pozitive pentru țară. „Este bine atunci când oamenii pleacă pentru studii, practică, pentru a câștiga bani și a reveni cu idei noi și investiții. Va fi și mai bine când toate acestea vor putea fi asigurate aici, acasă”, a spus Gavriliță.

Ministrul a mai menționat că numărul celor care revin în Republica Moldova este în creștere și că, pentru majoritatea tinerilor, punctul de atracție rămâne casa. „Pentru fiecare motivele sunt diferite, dar pentru marea majoritate, casa este una singură”, a subliniat el.

Referindu-se la propria experiență, Andrian Gavriliță a declarat că decizia de a reveni în Republica Moldova a fost una personală, influențată inclusiv de o perioadă petrecută în Etiopia. „Am înțeles că vreau să mă întorc acasă după ce am stat câteva luni în Etiopia. Am realizat că, unu – acasă nu este chiar așa de rău, și doi – că prin munca mea pot fi mai util aici decât în orice altă țară”, a afirmat ministrul.

Gavriliță a subliniat că, încă din 2011, și-a dorit ca activitatea sa profesională să fie orientată nu doar spre câștig financiar, ci și spre binele public și contribuția la dezvoltarea societății din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emigrare #gavrilita #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Belarus încearcă să stabilizeze economia afectată de sancțiunile internaționale printr-un pariu pe criptomonede. Președintele Alexandr Lukașenko a semnat un decret privind crearea criptobăncilor, instituții financiare care vor putea combina operațiunile cu active digitale cu serviciile bancare clasice, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al președinției.

Documentul subliniază că inițiativa are drept scop „consolidarea imaginii Belarusului ca stat-fanion în domeniul tehnologiilor financiare IT”. Măsura vine pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, care vizează o parte semnificativă a sectorului bancar belarus. Printre instituțiile afectate se numără mari bănci de stat, precum Belinvestbank, Bank Dabrabyt, Belagroprombank și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus, asupra cărora au fost impuse restricții privind operațiunile internaționale și deconectarea de la sistemul SWIFT. De asemenea, sancțiunile au lovit și subsidiarele locale ale unor bănci rusești, inclusiv Sberbank, VTB și Alfa-Bank.

Potrivit decretului, o criptobancă va fi o societate autorizată să lucreze cu „semne digitale” – tokenuri și criptomonede – și să efectueze, în același timp, operațiuni bancare și de decontare. Primul astfel de banc ar putea apărea chiar în următoarele șase luni, a declarat vicepreședintele Banca Națională a Belarusului, Alexandr Egorov, care susține că impactul reformei va fi resimțit la nivelul întregii economii.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de transformare a Belarusului într-un hub crypto. Încă din septembrie 2025, Lukașenko recunoștea că sancțiunile occidentale au lovit dur economia și sistemul de plăți internaționale, cerând utilizarea mai activă a criptomonedelor pentru decontările externe. Din acest context a apărut și experimentul criptobăncilor.

Reforma este justificată și de deteriorarea indicatorilor macroeconomici. Planurile economice ale autorităților pentru 2025 nu au fost realizate: era prognozată o creștere a PIB de 4,1%, însă după nouă luni economia a avansat cu doar 1,6%. Inflația a depășit, la rândul ei, ținta stabilită, ajungând la 7,1% în octombrie, față de un nivel așteptat de cel mult 5%.

Experții remarcă faptul că Belarus are anumite avantaje pentru dezvoltarea unui hub crypto. Țara a legalizat criptomonedele încă din 2018, a oferit facilități fiscale rezidenților Parcului Tehnologiilor Informaționale și a sprijinit activitățile de minare prin costuri relativ reduse la energie. Totuși, persistă și restricții semnificative, precum interdicția transferurilor P2P în afara parcului IT, identificarea obligatorie a portofelelor digitale și blocările frecvente ale cardurilor.

Belarus nu este singurul stat din spațiul post-sovietic care mizează pe criptomonede. Țări precum Kârgâzstan, Turkmenistan și Kazahstan au adoptat legi pentru legalizarea burselor crypto și a minatului pentru afaceri, iar Kârgâzstanul a lansat deja un criptobanc și primul său stablecoin național, USDKG, garantat cu aur și ancorat la dolar.