Piața imobiliară a intrat în comă. Cel mai slab an din ultimii 15 ani

30 Ian. 2026, 12:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cea mai severă contracție din ultimii 15 ani și a atins un minim istoric al numărului de tranzacții. Declarațiile au fost făcute de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, în 2025 au fost realizate 31.200 de tranzacții imobiliare, comparativ cu 45.200 în 2024, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat din 2011 încoace. Este una dintre puținele situații din ultimii ani în care piața a coborât sub pragul de 40.000 de tranzacții, alături de anul 2023.

Cel mai afectat segment al pieței rămâne cel al apartamentelor, în special din Chișinău. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut de la 23.700 în 2024 la 14.000 în 2025, marcând cea mai mică rată din ultimii 15–20 de ani. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au coborât la 20.600, față de peste 52.500 în 2019.

Structura tranzacțiilor din 2025 arată astfel: apartamente în municipiul Chișinău – 14.000 (45%), case individuale în restul țării – 8.500 (27%), apartamente în restul țării – 6.600 (21%),
și case individuale în municipiul Chișinău – 2.000 (7%).

„În timp ce tranzacțiile cu case individuale au înregistrat variații mai reduse, apartamentele sunt principalul factor al declinului pieței”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Dacă anterior majoritatea tranzacțiilor aveau loc în Chișinău, anul 2025 marchează o aproape egalizare între capitală și restul țării. Comparativ cu 2019, când în Chișinău se realizau aproape 40.000 de tranzacții, în 2025 numărul acestora a scăzut la 16.500, față de 14.700 în restul țării. În același timp, suburbiile Chișinăului devin tot mai active, pe fondul îngustării pieței din capitală.

În 2025, cele mai multe tranzacții cu apartamente s-au înregistrat în: Chișinău – 59,2%, Bălți – 9,6%, suburbiile Chișinăului – 8,7%, Ungheni – 2,2%, Orhei – 2% și restul raioanelor – sub 2%.

„Numărul redus de tranzacții generează incertitudini în privința evoluției prețurilor, care contribuie în același timp la menținerea unor valori ridicate pe piața imobiliară”, a subliniat expertul.

Un fenomen distinct al anului 2025 este creșterea accentuată a tranzacțiilor realizate prin ipotecă, concomitent cu scăderea drastică a achizițiilor din surse proprii. Dacă în 2024 au fost 16.100 de tranzacții realizate integral cu bani disponibili, în 2025 numărul acestora a coborât la 6.300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au crescut la 7.100, apropiindu-se de maximul istoric din 2019.

Ponderea apartamentelor cumpărate prin ipotecă a ajuns la 61,1% în 2025, față de 30,9% în 2024 și sub 20% în anii anteriori. Totodată, numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a atins un nou record – 8.300 în 2025, cu o medie de cel puțin 2.000 de credite acordate trimestrial. Astfel, ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor imobiliare a crescut la 29,9%, comparativ cu 18,6% în 2024.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2025 confirmă prăbușirea pieței imobiliare tradiționale, în special în Chișinău, și o dependență tot mai mare de creditarea ipotecară. Deși volumul tranzacțiilor este redus, cererea de locuințe rămâne ridicată, ceea ce menține presiuni asupra prețurilor și accentuează incertitudinile pentru perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.