Harta sărăciei! România, economie concentrată în Capitală. Republica Moldova, și mai dependentă de Chișinău

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anulat avize de racordare la rețeaua electrică aferente unei capacități totale de peste 260 MW, după expirarea termenelor de dare în exploatare a centralelor electrice din surse regenerabile. Măsura a fost însoțită de aplicarea taxei de nevalorificare, ceea ce va face aceste capacități disponibile pentru noi potențiali investitori.

În acest context, Consiliul de Administrație al ANRE a adoptat nouă hotărâri privind aplicarea taxei de nevalorificare, cu o valoare totală de peste 131 milioane de lei. Avizele anulate vizau opt proiecte de centrale fotovoltaice și un proiect de parc eolian, cu o capacitate cumulată de 262,45 MW, rezervată în rețea fără a fi utilizată pentru implementarea unor investiții reale.

ANRE precizează că eliberarea acestor capacități creează noi oportunități pentru investitorii interesați de dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, reducând blocajele din rețea și accelerând realizarea investițiilor viabile.

Introducerea taxei de nevalorificare și a garanției de bună execuție a fost inițiată anul trecut de Ministerul Energiei, cu scopul de a responsabiliza titularii avizelor de racordare. Măsura a devenit necesară după ce o parte dintre avize au fost obținute în scopuri speculative sau nu au fost valorificate, blocând accesul la rețea pentru alte proiecte.

Potrivit prevederilor legale, titularii avizelor care nu au renunțat benevol până la 30 iunie 2025 și nu au realizat proiectele în termenele stabilite achită, la expirarea avizelor, o taxă cuprinsă între 50% și 70% din valoarea garanției financiare de bună execuție. Pentru avizele emise după această dată, noii titulari sunt obligați să depună garanția financiară chiar la obținerea avizului; în lipsa realizării centralei, garanția este reținută de operatorul de rețea și utilizată pentru mentenanță și dezvoltarea infrastructurii electrice.