Fabrici goale, conturi pline! 22 lei/kg au salvat industria uleiului din Moldova

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o revenire în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, după un sezon anterior marcat de un colaps aproape total al activității de procesare. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în intervalul analizat au fost exportate 65.777 de tone de ulei, de peste opt ori mai mult decât în perioada similară a sezonului precedent, când livrările externe s-au limitat la aproximativ 8.000 de tone.

Chiar și în aceste condiții, nivelul actual al exporturilor nu poate fi considerat unul normal de funcționare al industriei. Volumul rămâne de peste două ori mai mic față de perioada iulie 2023 – ianuarie 2024, când Republica Moldova a exportat 138.700 de tone de ulei de floarea-soarelui. Astfel, sectorul de procesare nu a recuperat integral pierderile și capacitățile de producție din anii anteriori, în pofida ameliorării condițiilor de piață.

Un element-cheie al sezonului curent îl reprezintă însă nivelul de preț. Prețul mediu de export s-a situat la circa 22,2 lei per kilogram, un nivel care permite procesatorilor să acopere costurile ridicate ale materiei prime și ale finanțării. Acesta este mai mare față de sezonul precedent și net superior celui din 2023–2024, când prețul mediu coborâse până la 14,7 lei per kilogram. Majorarea a fost determinată atât de scumpirea semințelor de floarea-soarelui, cât și de o cerere mai activă pentru ulei în regiune.

Creșterea prețurilor s-a reflectat rapid în valoarea exporturilor. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, încasările au ajuns la 1 miliard 462 milioane de lei, de peste nouă ori mai mult decât în sezonul precedent, când valoarea exporturilor a fost de doar 154 milioane de lei. Prin comparație, în sezonul 2023–2024, deși volumul exportat a fost de peste două ori mai mare decât în prezent, veniturile totale au constituit 2 miliarde 34 milioane de lei, cu doar circa 28% mai mult decât în sezonul actual, evidențiind impactul major al prețurilor scăzute de atunci.

În luna ianuarie 2026, Republica Moldova a exportat 12.642 de tone de ulei de floarea-soarelui, la un preț mediu de 22,70 lei per kilogram. Deși ușor mai mic decât în decembrie 2025, când media a fost de 23,1 lei/kg, acest nivel rămâne vizibil peste cel din ianuarie 2025, când uleiul se exporta la 20,20 lei/kg.

În clasamentul exportatorilor, liderul sezonului este FLOAREA SOARELUI SA, cu 30.057 de tone exportate, urmat de GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, cu 20.629 de tone. Podiumul este completat de DANUBE OIL COMPANY SRL, cu 8.319 tone, iar pozițiile următoare sunt ocupate de GT OSADCIUC VICTOR și VI OIL AGRO SRL.

Geografia exporturilor indică o schimbare structurală majoră: 99% din uleiul de floarea-soarelui moldovenesc a fost livrat către statele Uniunii Europene, în contrast cu anii anteriori, când piețele dominante erau Orientul Mijlociu și Africa. Principala destinație este Italia, cu peste 22.000 de tone importate, urmată de Franța și România, iar Olanda se remarcă atât prin volume, cât și prin nivelurile ridicate de preț.

Potrivit analizei, orientarea aproape integrală către piața Uniunii Europene reprezintă un semnal solid pentru industria moldovenească, confirmând că uleiul de floarea-soarelui produs în Republica Moldova corespunde standardelor înalte de calitate, siguranță alimentară și trasabilitate impuse de una dintre cele mai exigente piețe din lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.