Deciziile Consiliului pentru investiții, ținute sub șapte lacăte. Șeful ASP invocă directive europene

Deciziile Consiliului pentru aprobarea investițiilor vor rămâne nepublice, întrucât acest lucru este impus de directivele Uniunii Europene și de practicile aplicate la nivel european în domeniul evaluării investițiilor străine directe. Precizările au fost făcute de directorul Agenția Servicii Publice, Mircea Eșanu, în cadrul unui podcast al Ziarului de Gardă.

Potrivit lui Mircea Eșanu, consiliile de tip Foreign Direct Investment Screening (FDI), similare celui instituit în Republica Moldova, sunt o practică standard în Uniunea Europeană, fiind prevăzute de o directivă obligatorie în procesul de aderare. „Există o directivă care este obligatorie pentru transpunere. Doar două state europene nu au instituit astfel de consilii, iar Comisia Europeană le-a atenționat să transpună directivele și regulamentele din acest domeniu”, a explicat directorul ASP.

Eșanu a subliniat că domeniile analizate de Consiliu sunt stabilite strict conform directivei europene și vizează sectoare sensibile din punct de vedere strategic și de securitate. De asemenea, el a menționat că majoritatea statelor europene nu publică detalii despre aceste decizii, iar acolo unde există informații publice, acestea sunt extrem de limitate. „România, de exemplu, oferă doar date telegrafice, de suprafață, fără detalii”, a precizat acesta.

Inițial, autoritățile din Republica Moldova și-au propus un nivel mai ridicat de transparență, însă procesul de transpunere a directivei europene a adus și obligații privind protecția informațiilor sensibile. „Odată cu transpunerea directivei au apărut și obligații ca aceste date să nu fie făcute publice în această formă”, a explicat Mircea Eșanu.

Un alt argument invocat ține de interesele companiilor vizate, în special ale celor care activează în domenii precum securitatea, cybersecurity, aviația, energia electrică sau sectorul energetic. Potrivit directorului ASP, multe dintre aceste companii nu doresc să facă publică intenția de a intra pe o anumită piață, pentru a evita perturbarea pieței sau riscurile comerciale.

#esanu #companii #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc o lege specială pentru accelerarea reorganizării Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și crearea Societății pe Acțiuni „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară. Noua companie ar urma să fie înregistrată până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului care urmează să fie aprobat de Guvern, termenul-limită este stabilit prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025–2027 și „nu poate fi modificat”.

Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar.

În prezent, CFM se află deja într-un proces de reorganizare. Printr-o hotărâre anterioară a Guvernului a fost decisă crearea unei societăți pe acțiuni care să preia activitatea operațională de transport feroviar. Următorul pas este transformarea întreprinderii de stat rămase în S.A. „CFM Infra”, care va administra liniile, instalațiile și celelalte active de infrastructură.

Autorii proiectului avertizează că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie-aprilie 2027.

Pentru a evita această întârziere, proiectul propune mai multe derogări. Printre procedurile considerate prea îndelungate se numără evaluarea integrală a patrimoniului, notificarea și protecția creditorilor, consultarea salariaților și efectuarea unui control fiscal prealabil.

Astfel, evaluarea obligatorie ar urma să fie efectuată doar pentru activele care vor constitui aportul la capitalul social al „CFM Infra”. Restul bunurilor transmise noii societăți vor fi reflectate la valoarea contabilă din situațiile financiare ale CFM.

Autoritățile susțin că evaluarea integrală a întregului patrimoniu ar genera costuri de zeci de milioane de lei din bugetul de stat.

Și termenele acordate creditorilor ar urma să fie reduse. Aceștia vor fi informați în termen de cinci zile de la publicarea avizului de reorganizare și vor avea 10 zile pentru a solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor. Totodată, creditorii nu vor putea bloca procesul de reorganizare.

Guvernul insistă că reforma nu reprezintă o privatizare. „CFM Infra” va avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne în proprietatea și sub controlul statului.

În același timp, noul model ar urma să permită accesul operatorilor privați la infrastructura feroviară în condiții transparente și nediscriminatorii, contra unei taxe de utilizare a rețelei.

Reorganizarea are loc într-un moment în care CFM încearcă să iasă dintr-o perioadă financiară dificilă. În prima jumătate a anului 2026, întreprinderea a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei, după o pierdere de circa 90 de milioane de lei înregistrată în 2025.

Problemele structurale rămân însă majore. Infrastructura feroviară este puternic uzată, iar pe unele sectoare trenurile circulă cu viteze de doar aproximativ 10 km/h. Parcul de locomotive și vagoane este, de asemenea, învechit.

CFM dispune de doar 12 locomotive noi, achiziționate cu sprijinul unui credit acordat de BERD, în timp ce o mare parte din restul parcului de tracțiune datează încă din anii 1980.