Țeapă online de proporții: Imaginea Maiei Sandu și a lui Alexandru Munteanu, folosită în „investiții” fantomă

20 Feb. 2026, 10:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
20 Feb. 2026, 10:35 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

O nouă schemă de escrocherie online ia amploare pe rețelele de socializare, unde imaginea unor personalități publice este utilizată abuziv pentru a promova așa-zise oportunități de investiții cu profit garantat. Printre numele folosite fără drept se regăsesc Maia Sandu, Alexandru Munteanu și Mircea Snegur.

Potrivit avertismentului emis de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), materialele publicitare înșelătoare direcționează utilizatorii către platforme frauduloase, inclusiv „Harmony Bitspire” și „Nexura AI”. Acestea sunt prezentate drept platforme moderne de investiții, care ar utiliza tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială, pentru a genera câștiguri rapide și „sigure”. În realitate, autoritățile precizează că informațiile sunt false, iar scopul este obținerea ilegală de bani și date personale.

Reclamele imită identitatea vizuală a unor instituții media cunoscute, folosesc articole fabricate, interviuri inexistente și citate inventate pentru a crea impresia unei susțineri oficiale. Uneori sunt invocate presupuse programe guvernamentale sau „proiecte speciale” prin care cetățenii ar putea investi sume mici pentru a obține profituri substanțiale în timp record.

Schema funcționează prin atragerea victimelor către un formular online unde li se solicită date de contact. Ulterior, acestea sunt apelate de așa-ziși „consultanți financiari” care exercită presiuni pentru a determina transferuri rapide de bani. Sunt promise randamente nerealiste, iar mesajele sunt însoțite de avertismente de tip „ofertă limitată” sau „locuri disponibile doar astăzi”, pentru a crea urgență și a reduce timpul de gândire al victimei.

CNPF subliniază că lipsa unei autorizări oficiale, informațiile incomplete despre companie și promisiunile de profit garantat sunt semnale clare ale unei posibile fraude investiționale. Cetățenii sunt îndemnați să verifice dacă o entitate este autorizată, să nu divulge date bancare sau coduri de confirmare și să nu transfere bani către platforme necunoscute.

Cu un avertisment a venit astăzi și președinta Maia Sandu, care a atras atenția că escrocii folosesc metode tot mai sofisticate pentru a câștiga încrederea victimelor.

În cazul în care au identificat astfel de platforme sau au devenit victime ale unei escrocherii, oamenii sunt sfătuiți să sesizeze imediat autoritățile competente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.