Benzina a ajuns la 23,84 lei și riscă să sară de 25 lei dacă petrolul continuă să se scumpească

Prețurile la carburanți cresc vertiginos, iar expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea este determinată în mare parte de factori externi. Benzina 95 a ajuns la 23,84 lei/litru – cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni. Un preț mai mare a fost înregistrat doar în martie 2025, când litrul a depășit pragul de 24 de lei.

Potrivit prețului maxim plafonat stabilit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), scumpirea marchează o revenire puternică după minimul atins în decembrie 2025, când benzina coborâse la 21,72 lei/litru – cel mai mic nivel din ultimii ani. Diferența față de acel minim este de 2,12 lei pentru fiecare litru alimentat.

Veaceslav Ioniță explică faptul că majorarea are trei cauze principale. „În fiecare an, acciza la produsele petroliere este majorată, iar peste acciză se aplică și TVA. Impactul direct al creșterii accizei în acest an este de aproximativ 56 de bani pe litru”, a precizat expertul, subliniind că acesta este un factor intern, previzibil, dar care reprezintă doar o parte din scumpire.

Un impact mai mare îl are evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului. Prețul a urcat de la aproximativ 67 de dolari pe baril la 80 de dolari, iar unii analiști nu exclud o creștere spre 90–100 USD în cazul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. „Pentru o economie care importă integral produse petroliere, acest lucru înseamnă automat preț mai mare la pompă”, afirmă Ioniță, estimând că acest factor a adăugat circa 85 de bani la litrul de benzină.

La acestea se adaugă cursul valutar. Produsele petroliere sunt cumpărate în dolari și vândute în lei, iar în ultimele luni dolarul s-a apreciat cu aproximativ 3% în Republica Moldova. „În perioade de criză, capitalul se refugiază în dolar. Această apreciere adaugă încă aproximativ 70 de bani la prețul benzinei”, susține expertul.

În total, din cei 2,12 lei de scumpire, 56 de bani provin din politica fiscală, aproximativ 85 de bani din creșterea petrolului și circa 70 de bani din aprecierea dolarului. „Cu alte cuvinte, peste 70% din scumpire vine din factori externi, în principal tensiunile geopolitice și reacția piețelor financiare”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

În opinia sa, dacă petrolul rămâne sub 80 dolari și cursul valutar se stabilizează, prețul benzinei ar putea oscila în jurul nivelului actual. Dacă însă petrolul va urca spre 90–100 dolari, iar dolarul va continua să se aprecieze, nu este exclus ca benzina să revină peste pragul de 24–25 lei/litru în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#preț benzină #petrol #Veaceslav Ioniță #expert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.