Petrolul Brent depășește 83 de dolari pe baril, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran

Prețurile petrolului continuă să crească pe piețele internaționale, pe fondul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu și al temerilor privind perturbarea fluxurilor de petrol și gaze, după prelungirea închiderii strâmtorii Hormuz în contextul conflictului dintre Statele Unite și Iran.

Joi dimineață, cotația petrolului Brent a crescut cu 1,67 dolari pe baril, adică cu aproximativ 2,05%, ajungând la 83,07 dolari pe baril. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,94 dolari, sau 2,6%, până la 76,60 dolari pe baril, potrivit datelor Reuters.

Escaladarea conflictului din regiune a contribuit la creșterea incertitudinilor pe piața energetică. Miercuri, tensiunile au crescut după ce Statele Unite au atacat o navă iraniană în apropierea coastelor Sri Lankăi, incident soldat, potrivit informațiilor apărute în presă, cu aproximativ 80 de morți. În același timp, Senatul american a votat în favoarea susținerii campaniei militare începute la sfârșitul săptămânii trecute.

Situația afectează și producția de energie din regiune. Irakul, al doilea cel mai mare producător de petrol din cadrul OPEC, a redus producția cu aproape 1,5 milioane de barili pe zi, din cauza limitărilor de export și a lipsei spațiilor de stocare. Totodată, Qatar, unul dintre cei mai mari producători de gaz natural lichefiat din Golful Persic, a anunțat oprirea parțială a producției, precizând că reluarea completă a activității ar putea dura cel puțin o lună.

#conflict militar #prețul crește #Orientul Mijlociu #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză a motorinei dacă mecanismul actual de stabilire a prețurilor nu este adaptat la volatilitatea piețelor internaționale. Economistul Iurie Rija avertizează că formula utilizată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), bazată pe media cotațiilor din ultimele 14 zile, nu mai reflectă realitatea pieței în condițiile șocurilor geopolitice recente.

Potrivit economistului, situația de pe piața carburanților din primele zile ale lunii martie poate fi comparată cu o mașină care circulă pe autostradă cu un vitezometru care arată viteza de acum 15 minute. În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, prețul motorinei pe piețele internaționale a crescut brusc: în doar 48 de ore cotațiile Platts au urcat de la aproximativ 746 de dolari la aproape 990 de dolari pe tonă, o majorare de peste 240 de dolari.

Republica Moldova, care își importă integral carburanții, a resimțit rapid acest șoc. În mod obișnuit, cea mai mare parte a motorinei vine din România, însă două rafinării regionale au intrat în revizie tehnică în același timp, iar o a treia a fost afectată de sancțiuni. În aceste condiții, importatorii moldoveni au fost nevoiți să caute motorină în Turcia sau în zona Mediteranei, unde prețurile sunt stabilite la zi.

Aici apare problema principală. Formula ANRE obligă companiile să vândă combustibilul la pompă în funcție de media cotațiilor din ultimele 14 zile. Într-un context de creșteri bruște, acest mecanism îi pune pe importatori în situația de a cumpăra scump și de a vinde ieftin. Conform calculelor prezentate de economist, pierderea ar putea ajunge la aproximativ 4 lei pentru fiecare litru de motorină vândut.

În aceste condiții, unii importatori au început să limiteze vânzările angro pentru a-și conserva stocurile. Raportul ANRE indică faptul că rezervele totale de motorină ar putea acoperi aproximativ 21 de zile de consum, însă dacă distribuția se blochează, stațiile independente ar putea rămâne rapid fără combustibil.

Momentul este deosebit de sensibil pentru economie. Luna martie coincide cu începutul lucrărilor agricole de primăvară, iar motorina reprezintă aproximativ 25–30% din costurile totale de producție pentru fermieri. O eventuală penurie ar putea afecta lucrările din câmp și ar duce ulterior la scumpiri ale produselor agricole.

Pentru a evita acest scenariu, ANRE propune flexibilizarea formulei de calcul. În situații de criză, când cotațiile internaționale cresc cu peste 100 de dolari pe tonă într-un interval foarte scurt, regulatorul ar putea utiliza media ultimelor 7 zile, nu a celor 14 zile.

Potrivit analizei economistului, această ajustare ar putea duce la o creștere temporară a prețului la pompă cu aproximativ 1 leu pe litru timp de circa zece zile. La un plin de 50 de litri, impactul pentru consumatori ar fi de aproximativ 50 de lei.

Totuși, economistul subliniază că această scumpire ar fi preferabilă unei penurii. În lipsa unei ajustări, există riscul ca importatorii să reducă drastic livrările, ceea ce ar putea bloca transportul, ar afecta agricultura și ar duce la apariția unei piețe negre a combustibililor.

În concluzie, flexibilizarea formulei de calcul ar acționa ca o „supapă de siguranță” pentru piața carburanților, permițând importatorilor să continue aprovizionarea și evitând un blocaj economic într-un moment critic pentru economia Republicii Moldova.