Drumul puiului ucrainean de la laboratoarele UE la „coșul de Paște” din Moldova: va reveni până la sărbători?

În data de 4 martie 2026, reprezentanții ANSA și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina au convenit asupra unui algoritm de acțiuni care ar putea permite reluarea exportului de carne de pasăre ucraineană în Republica Moldova, după confirmarea siguranței produselor, scrie rupor.md.

La prima vedere, înțelegerea pare a fi una strict tehnică. În realitate însă, de modul în care va fi pusă în practică depind mult mai multe lucruri. Este vorba despre:
• stabilitatea prețurilor pe piața alimentară din Moldova
• accesul populației la produse de bază
• eliminarea factorilor care provoacă tensiuni în relațiile comerciale dintre cele două state vecine.

În cadrul întrevederii din 4 martie, părțile au convenit asupra unui mecanism bazat pe regulile europene de control veterinar. Este vorba despre faptul că întreprinderile ucrainene care au dreptul de a exporta în țările Uniunii Europene (așa-numitul „euro-număr”) și care operează după principiul unui ciclu de producție închis, cu propriile abatoare, vor putea relua livrările către Republica Moldova după efectuarea analizelor cărnii în laboratoare din Uniunea Europeană.

Potrivit algoritmului convenit, urmează să fie preluate zece probe de ser sanguin și verificate în aceste laboratoare. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru producătorul respectiv va fi permis exportul atât de carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a făcut primii pași practici chiar înaintea întâlnirii din 4 martie: a selectat un număr reprezentativ de probe și le-a trimis spre analiză în laboratoare europene. Acest lucru demonstrează disponibilitatea sa de a acționa operativ și în deplină conformitate cu standardele internaționale.

După ce analizele din laboratoarele europene vor confirma siguranța produselor, principala întrebare va fi cât de rapid va pune în aplicare partea moldovenească înțelegerile comune la care s-a ajuns în cadrul întrevederii din 4 martie.

Cu alte cuvinte, piața așteaptă un răspuns clar la două întrebări-cheie. Prima: când vor fi ridicate restricțiile pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre care au trecut verificările de laborator în Uniunea Europeană? Și a doua: cât de repede va reveni carnea de pasăre din Ucraina pe piața din Republica Moldova?

Prețul „coșului de Paște” – cel mai bun indicator

Pentru mediul de afaceri și consumatori, acest subiect este important. Orice întârziere în aplicarea practică a înțelegerilor poate crea incertitudine suplimentară pe piață.

Motivul este simplu: carnea de pasăre din Ucraina ocupă în mod tradițional o cotă semnificativă pe piața din Republica Moldova, datorită prețului competitiv și livrărilor stabile. Absența acesteia sau o eventuală întârziere artificială a reluării importurilor ar putea provoca o reacție rapidă a pieței.

Potrivit estimărilor participanților la piață, în lipsa produselor accesibile din Ucraina pentru consumatori, prețurile interne la carnea de pui pe piața din Republica Moldova ar putea crește. Problema devine cu atât mai sensibilă în ajunul Paștelui.

Această sărbătoare este în mod tradițional însoțită de o cerere mai mare pentru produse alimentare, iar carnea de pasăre este unul dintre elementele importante ale „coșului de Paște”. Dacă importul de carne de pui din Ucraina nu va fi reluat până la mijlocul lunii martie, consumatorii s-ar putea confrunta cu scumpiri în perioada în care cererea este cea mai ridicată.

Prin urmare, situația depășește cadrul strict veterinar sau de reglementare și capătă o dimensiune socială importantă și sensibilă.

Pentru autoritățile din Republica Moldova este important să găsească un echilibru între controlul strict al siguranței alimentelor și stabilitatea pieței alimentare.

Pe de o parte, ANSA trebuie să își îndeplinească funcția principală – aceea de a asigura siguranța produselor alimentare pentru populație. Pe de altă parte, deciziile de reglementare au întotdeauna consecințe economice și sociale.

De aceea, înțelegerile la care s-a ajuns pe 4 martie, rezultat al unui compromis profesional, trebuie să fie urmate de o implementare la fel de profesionistă. Nu există obstacole obiective în acest sens: mecanismul de verificare a calității cărnii de pasăre din Ucraina se bazează pe standarde europene, recunoscute de ambele părți. Acest lucru asigură nivelul necesar de încredere și deschide calea pentru aplicarea rapidă a deciziilor convenite la 4 martie.

Punerea în practică a deciziilor importante adoptate pe 4 martie va fi principalul test al înțelegerilor la care au ajuns Moldova și Ucraina. Cât de repede și cât de eficient va fi trecut acest test vor simți imediat atât mediul de afaceri, cât și consumatorii din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#export de carne #carne de pasăre #ANSA #Paste #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.