Investitorii apasă frâna: peste 500 de moldoveni au investit doar 30 de milioane lei în titluri de stat

Interesul moldovenilor pentru obligațiunile de stat a fost mai redus în luna martie comparativ cu perioada precedentă. În cadrul subscrierii din 9–18 martie, 512 cetățeni au investit, în total, 30,38 milioane de lei prin platforma eVMS.md.

Prin comparație, în februarie, peste 600 de persoane au investit 41,15 milioane de lei. Asta înseamnă nu doar mai puțini investitori în martie, dar și o scădere a volumului total cu aproximativ 10,7 milioane de lei.

Diferențele nu se opresc însă aici. În martie, interesul s-a concentrat în special pe obligațiunile cu maturități mai scurte: cele pe 2 ani, cu o dobândă anuală de 7,05%, au atras cea mai mare parte a banilor – peste 32,8 milioane de lei. Obligațiunile pe 3 ani, cu o dobândă ușor mai mare, de 7,15%, au acumulat circa 8,34 milioane de lei.

Chiar dacă dobânzile rămân atractive și relativ apropiate între ele, investitorii par să prefere termene mai scurte. În februarie, deși au fost disponibile opțiuni similare de maturitate (1, 2, 3 și 4 ani), interesul a fost mai ridicat per ansamblu, atât ca număr de participanți, cât și ca sume investite.

Autoritățile reamintesc că subscrierile au loc lunar, iar condițiile rămân avantajoase: dobândă fixă, fără impozit pe câștig și plăți semianuale direct în contul bancar.

De la începutul anului 2026, trei astfel de runde au adunat investiții de peste 223,5 milioane de lei, semn că, în ciuda fluctuațiilor de la o lună la alta, interesul pentru titlurile de stat rămâne unul constant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#subscriere din martie #obligatiuni de stat #Ministerul Finanțelor #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.