Dezvăluiri șocante: soldații ruși, transformați în „bancomate” pentru comandanți

Militari ruși desfășurați în zonele ocupate din estul Ucrainei descriu un sistem extins de corupție, extorcare și abuzuri în interiorul armatei, potrivit unor mărturii colectate de la mai mulți soldați și dezertori, scrie THE ECONOMIST.

Interviuri realizate cu militari din regiuni precum Belgorod, Luhansk și Donețk indică faptul că unii comandanți ar transforma subordonații într-o sursă de venit, cerând bani pentru echipamente, transferuri sau chiar pentru evitarea trimiterii în misiuni periculoase.

Un dezertor în vârstă de 26 de ani susține că a fost trimis pe front fără pregătire și că o mare parte din veniturile sale aproximativ 6 milioane de ruble au fost cheltuite pe echipamente și plăți informale către superiori.

Potrivit mărturiilor, soldații ar fi obligați să cumpere singuri echipamente de bază, precum veste antiglonț sau încălțăminte, iar refuzul de a plăti ar putea duce la sancțiuni severe sau trimiterea în misiuni cu risc ridicat.

Unii militari afirmă că există practici de confiscare a cardurilor bancare înainte de misiuni, iar în cazul decesului, banii ar fi retrași de superiori. De asemenea, sunt raportate cazuri de violență extremă împotriva celor care refuză să plătească, inclusiv detenție în condiții improprii sau execuții.

Într-un caz relatat de familie, un soldat ar fi fost ucis după ce a refuzat să cedeze compensația primită pentru o rană suferită pe front.

Aceste acuzații conturează imaginea unei „economii de război” în care resursele, siguranța și chiar supraviețuirea ar depinde de capacitatea militarilor de a plăti. Până în prezent, autoritățile ruse nu au comentat oficial aceste informații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.