„Inflația fosilă” lovește din nou! Europa plătește scump dependența de energie

07 Apr. 2026, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2026, 11:21 // Actual //  Ursu Victor

Dependența Europei de combustibilii fosili importanți rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități economice și afectează direct stabilitatea prețurilor și complică misiunea băncilor centrale, avertizează Banca Centrală Europeană.

Potrivit analizei, volatilitatea prețurilor la energie din ultimii ani a dus la pierderi de resurse pentru statele europene, a forțat intervenții de urgență și a pus presiune pe finanțele publice. În același timp, aceste șocuri repetate îngreunează menținerea stabilității prețurilor principalul obiectiv al BCE.

Europa rămâne una dintre cele mai dependente economii dezvoltate de importurile de combustibili fosili. Această vulnerabilitate a devenit evidentă după declanșarea războiului ruso-ucrainean, când inflația în zona euro a atins 10,6% în octombrie 2022, fenomen descris de analiști drept „inflație fosilă”.

Noile tensiuni geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, au provocat un nou val de scumpiri la energie. Conform prognozelor BCE, acest lucru va duce la creșterea inflației și la încetinirea economiei europene în 2026.

Instituția subliniază dilema dificilă cu care se confruntă: majorarea dobânzilor pentru combaterea inflației poate încetini economia, în timp ce relaxarea politicii monetare riscă să mențină inflația la un nivel ridicat. Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat recent că crizele energetice repetate pun sub semnul întrebării eficiența instrumentelor clasice de politică monetară.

În acest context, reducerea dependenței de combustibili fosili devine o prioritate strategică. BCE consideră că accelerarea tranziției către energie curată ar diminua legătura dintre prețurile interne și volatilitatea piețelor globale.

Exemplul Spaniei arată beneficiile acestor investiții: potrivit estimărilor, prețurile angro la electricitate la începutul anului 2024 au fost cu aproximativ 40% mai mici decât ar fi fost fără extinderea energiei eoliene și solare.

Totuși, tranziția necesită investiții masive. Comisia Europeană estimează că, în perioada 2026–2030, ar fi necesare circa 660 de miliarde de euro anual. În prezent, Europa cheltuie deja aproximativ 400 de miliarde de euro pe an pentru importul de combustibili fosili.

Pe termen lung însă, energia regenerabilă devine mai ieftină, deoarece costurile de producție sunt mai reduse după dezvoltarea infrastructurii. Analizele arată că fiecare euro investit în energie sustenabilă poate genera câștiguri semnificative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2026, 17:07 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova are tot mai puține instituții de învățământ, însă numărul elevilor și studenților este în creștere. La începutul anului de studii 2025/2026, în țară activau 1.270 de instituții de învățământ, cu 103 mai puține decât în anul de studii 2019/2020, arată publicația Biroului Național de Statistică.

În același timp, numărul total al elevilor și studenților a ajuns la 449,2 mii de persoane, cu peste 14 mai mult decât în urmă cu șase ani.

Cea mai mare reducere s-a înregistrat în învățământul primar și secundar general, unde numărul școlilor a scăzut de la 1 255 la 1 173. Și în învățământul superior continuă procesul de reorganizare: universitățile s-au redus de la 27 la doar 16, în urma reformelor și comasărilor.

Paradoxal, numărul studenților este în creștere. În anul de studii 2025/2026, universitățile din Republica Moldova au înregistrat 64,3 mii de studenți, cu aproape 6 000 mai mulți decât în 2019/2020 și cu 4 000 mai mulți decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 6,8%.

Creșteri au fost înregistrate t și în învățământul profesional tehnic, unde numărul elevilor a urcat de la 43,5 mii la 50,2 mii, semn că tot mai mulți absolvenți aleg colegiile, școlile profesionale și centrele de excelență.

În schimb, numărul cadrelor didactice continuă să scadă. Dacă în anul de studii 2019/2020 activau 35,5 mii de profesori, în prezent sistemul are 32,8 mii de cadre didactice, cu aproape 2 700 mai puține. Reducerea este vizibilă atât în școli, cât și în universități.

Datele BNS mai arată că, la 10.000 de locuitori, revin acum 1.899 de elevi și studenți, față de 1.646 în anul de studii 2019/2020, ceea ce indică o creștere a gradului de cuprindere în sistemul educațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!