Vulnerabilitate ascunsă! Două bănci ar putea cădea sub prag în scenarii de criză

07 Apr. 2026, 11:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2026, 11:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile de importanță sistemică din Republica Moldova dețin un portofoliu diversificat de plasări interbancare, în special în instituții financiare din străinătate cu rating înalt, arată raportul Banca Națională a Moldovei.

Potrivit documentului, nivelul plasărilor externe indică o abordare prudentă a băncilor în ceea ce privește diversificarea riscurilor de contrapartidă. Totodată însă, această strategie crește expunerea sectorului bancar la factori externi, precum fluctuațiile cursului valutar sau riscurile politice din alte jurisdicții.

În paralel, băncile din Moldova au atras mijloace financiare în valoare totală de circa 892,9 milioane de lei, echivalentul a 0,5% din totalul activelor, în principal de la instituții financiare internaționale precum BEI, BERD și CEB.

Testele de stres realizate de BNM indică însă anumite vulnerabilități. În scenariul în care băncile nu ar încasa fondurile plasate la principalele trei contrapărți externe, două instituții bancare nu ar mai respecta cerința minimă de adecvare a capitalului de 10%. Totuși, riscurile sunt atenuate de faptul că aceste contrapărți au rating investițional înalt.

Raportul mai arată că sectorul bancar moldovenesc este într-o poziție net creditoare față de instituțiile din străinătate, ceea ce îl face mai vulnerabil la eventuale șocuri externe decât la transmiterea riscurilor către alte piețe.

În același timp, simulările privind neîncasarea plasamentelor într-o singură țară nu au identificat bănci care să încalce cerințele minime de capital, ceea ce sugerează o anumită reziliență a sistemului în fața unor riscuri izolate.

Per ansamblu, sistemul bancar rămâne stabil, însă dependența de plasamente externe îl face sensibil la evoluțiile economice și geopolitice din afara țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.