Guvernul mută 9,5 milioane de lei din fondul pentru reforme către poliție și securizarea frontierei

10 Apr. 2026, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Apr. 2026, 10:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9,5 milioane de lei din bugetul de stat pentru 2026 urmează să fie repartizați către proiecte din domeniul poliției și securității frontierei, potrivit unui proiect de hotărâre al Guvernului, aflat în consultări publice. Este vorba, mai exact, despre 9,593 milioane de lei alocate Ministerului Afacerilor Interne, bani proveniți din fondul general de 90,9 milioane de lei destinat investițiilor capitale aferente reformelor economice.

Cea mai mare parte a acestor fonduri va merge pentru pregătirea construcției a două sedii noi pentru direcțiile regionale de poliție. Pentru sediul din Bălți sunt prevăzute 3,548 milioane de lei, iar pentru cel din Cahul – 2,545 milioane de lei, sumele fiind destinate în principal elaborării documentației tehnice. Proiectele în sine sunt mult mai ample: sediul din Bălți are un cost estimativ de 196,449 milioane de lei, iar cel din Cahul de 134,816 milioane de lei.

Alte fonduri sunt direcționate către Poliția de Frontieră. Astfel, 2 milioane de lei sunt alocate pentru sectorul Copceac din Taraclia, inclusiv pentru demararea lucrărilor, iar câte 750 de mii de lei vor fi folosiți pentru proiectarea unor sisteme fixe de supraveghere la Gotești și Otaci. Potrivit notei informative, aceste investiții urmăresc „consolidarea sistemului de control al frontierei în conformitate cu standardele UE”.

Separat, proiectul prevede și o redistribuire de 2 milioane de lei în cadrul Ministerului Justiției: banii sunt luați de la construcția casei de arest din Bălți și redirecționați către Penitenciarul nr. 5 din Cahul, pentru a permite finalizarea lucrărilor până la sfârșitul anului 2026.

Autoritățile explică necesitatea deciziei prin urgența demarării lucrărilor: „se propune redistribuirea alocațiilor prin hotărâre de Guvern”, fără a aștepta rectificarea bugetară din vară.

În total, proiectele vizate au o valoare estimată de peste 377 milioane de lei, însă în această etapă Guvernul alocă doar 9,593 milioane de lei pentru lansarea lor, în principal pentru elaborarea documentației tehnice.

Proiectul a fost publicat pentru consultări publice și urmează să fie examinat și aprobat de Guvern.

23 Mai 2026, 09:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 09:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.