Prețurile la pompă cresc în Europa: cine plătește cel mai mult și unde se situează Moldova în regiune

Prețurile carburanților au crescut semnificativ în Europa, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii petrolului, care a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Evoluțiile de pe piața internațională s-au reflectat rapid la pompă, în special în cazul motorinei, care a înregistrat cele mai mari majorări.

Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Euronews, la începutul lunii aprilie benzina este cu aproximativ 15% mai scumpă decât la sfârșitul lunii februarie, iar motorina cu aproape 30%. Conform buletinului săptămânal privind prețurile petrolului, prețul mediu în Uniunea Europeană a ajuns la circa 1,87 euro pe litru pentru benzina Euro-super 95 și la aproximativ 2,07 euro pe litru pentru motorină, valori calculate pentru finalul lunii martie.

Diferențele între state sunt considerabile. Motorina este cea mai scumpă în Țările de Jos, unde ajunge la aproximativ 2,46 euro pe litru. Prețuri ridicate se înregistrează și în Danemarca (circa 2,36 euro), Germania (2,29 euro), Finlanda (2,27 euro) și Belgia (2,23 euro), iar peste media europeană se situează și Austria, Franța, Irlanda, Suedia, Lituania și Grecia. La polul opus, cea mai ieftină motorină se găsește în Malta, unde costă aproximativ 1,21 euro pe litru. Niveluri reduse se înregistrează și în Ungaria, Slovenia și Bulgaria, cu aproximativ 1,62 euro pe litru, în timp ce în Slovacia, Spania, Cipru, Croația și Cehia prețurile rămân sub pragul de 2 euro.

Un tablou similar se observă și la benzină. Cele mai mari prețuri sunt tot în Țările de Jos, de aproximativ 2,33 euro pe litru, urmate de Danemarca (2,23 euro), Germania (2,13 euro) și Finlanda (2,05 euro). În Grecia și Franța, benzina depășește de asemenea 2 euro pe litru. Cele mai mici prețuri sunt în Malta, unde litrul costă aproximativ 1,34 euro, urmată de Bulgaria, cu circa 1,44 euro, dar și de Slovenia, Ungaria, Spania, Slovacia și Cipru, unde valorile rămân sub 1,60 euro.

Scumpirile sunt evidente dacă se compară cu perioada anterioară crizei: la 23 februarie 2026, benzina costa în medie aproximativ 1,64 euro pe litru, iar până la finalul lunii martie a ajuns la 1,87 euro. În același interval, motorina a crescut de la aproximativ 1,59 euro la peste 2 euro pe litru.

O componentă importantă a prețului final o reprezintă taxele, care constituie în medie circa 52% din prețul benzinei și aproximativ 44% din cel al motorinei în Uniunea Europeană. Ponderea acestora diferă de la o țară la alta, fiind mai ridicată, de exemplu, în Slovenia pentru benzină și mai redusă în Estonia pentru motorină.

În Republica Moldova, deși nu este inclusă în statisticile Comisiei Europene, tendința de scumpire este similară. Pentru ziua de astăzi, 10 aprilie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit un preț maxim de 34,49 lei pentru motorină și 29,83 lei pentru benzina cu cifra octanică 95. Convertite în euro, acestea reprezintă aproximativ 1,78 euro pe litru la motorină și circa 1,54 euro pe litru la benzină, ceea ce plasează Moldova sub media Uniunii Europene, dar în linie cu nivelurile din statele mai ieftine din regiune.

#preturi la carburanti #Europa #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.