De la 3,3% la 2,2%! Guvernul a tăiat din pix creșterea economiei

29 Apr. 2026, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Apr. 2026, 11:27 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Economiei a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026 și anticipează un avans al PIB de doar 2,2%, față de 3,3% cât estima anterior. Ajustarea vine pe fondul deteriorării mediului extern și al escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care schimbă radical perspectiva asupra economiei.

Potrivit noului scenariu macroeconomic pentru 2026–2029, economia Moldovei ar urma să ajungă la un volum de 387,2 miliarde de lei (circa 19,6 miliarde de euro) în 2026 și urmează ca ritmul de creștere să accelereze treptat în anii următori: 3,6% în 2027, 4% în 2028 și 4,2% în 2029, când PIB-ul ar putea depăși 500 de miliarde de lei.

Revizuirea este de fapt o schimbare de ton față de începutul anului. În ianuarie 2026, autoritățile mizau pe o traiectorie mai optimistă, bazată pe evoluții favorabile în unele sectoare ale economiei. Între timp însă, riscurile externe, în special tensiunile geopolitice și scumpirea energiei, au devenit dominante.

Consumul, unul dintre motoarele economiei, încetinește de la o creștere de 3,5% în 2025 la doar 1,8% în 2026. Cauza principală este erodarea puterii de cumpărare, pe fondul inflației alimentate de prețurile la energie și bunuri importate.

Și investițiile dau semne de temperare. Deși formarea brută de capital fix ar urma să crească cu 14,2% în 2026, ritmul este mai lent decât în 2025 (+17,6%). Autoritățile avertizează că incertitudinile externe și costurile mai mari la combustibili pot amâna unele proiecte investiționale.

Pe partea externă, exporturile de bunuri și servicii sunt prognozate să crească cu 7,9% în 2026, susținute în special de agricultură și industria prelucrătoare. Sectorul serviciilor, în special IT și BPO, va continua să se extindă, dar într-un ritm mai moderat, din cauza lipsei forței de muncă și a incertitudinilor globale.

Importurile vor crește mai rapid cu 8,6% alimentate de cererea internă și de necesarul de energie și echipamente tehnologice.

Agricultura, un sector-cheie, va încetini la o creștere de doar 1,6% în 2026, afectată de costurile ridicate la combustibili și fertilizanți, dar și de riscurile climatice. Industria și construcțiile rămân pe creștere, cu avansuri estimate la 3,6% și, respectiv, 3,8%.

Pe piața muncii, numărul angajaților ar urma să crească ușor, până la 779 de mii în 2026, iar salariul mediu lunar este estimat să ajungă la 17.200 de lei, în creștere cu 12,3%.

În paralel, instituțiile financiare internaționale sunt și mai prudente. Banca Mondială estimează o creștere de doar 1,9% în 2026, iar Fondul Monetar Internațional prognozează același nivel, în timp ce avertizează că inflația ar putea urca la 6,4%.

Menționăm că recent FMI și Banca Mondială au revizuit în descreștere prognoza economică la 1,9% anual față de 2,2 cât estimau anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Apr. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Apr. 2026, 15:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!