Moldovenii se afundă în datorii? Creditele noi au sărit de 7 miliarde de lei

20 Iun. 2026, 11:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Volumul creditelor noi acordate de băncile comerciale din Republica Moldova a constituit 7,33 miliarde de lei în luna mai 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cea mai mare parte a finanțărilor, 63,9%, a fost contractată de mediul de afaceri, în timp ce persoanele fizice au atras 36,1% din totalul împrumuturilor noi.

Datele BNM arată că societățile comerciale nefinanciare au contractat credite în valoare de 3,94 miliarde de lei. Dintre acestea, 2,3 miliarde de lei au fost acordate în moneda națională, la o rată medie a dobânzii de 8,38% anual, iar echivalentul a 1,64 miliarde de lei a fost acordat în valută, cu o dobândă medie de 4,73%.

Instituțiile din sectorul financiar nebancar au contractat credite de 504 milioane de lei, dintre care 286 milioane de lei în moneda națională și 218 milioane de lei în valută. Dobânzile aferente au fost de 8,91% pentru creditele în lei și 5,35% pentru cele în valută.

Persoanele fizice care desfășoară activități antreprenoriale au împrumutat 110 milioane de lei, rata medie a dobânzii fiind de 10,14% pentru creditele în lei și de 7,53% pentru cele în valută.

În cazul populației, creditele noi au însumat aproximativ 2,64 miliarde de lei. Cele mai solicitate au fost creditele de consum, care au totalizat 1,74 miliarde de lei, fiind contractate la o rată medie a dobânzii de 10,66% anual.

Totodată, moldovenii au contractat credite imobiliare în valoare de 903 milioane de lei, cu o dobândă medie de 7,95%, nivel inferior celui practicat la împrumuturile de consum.

Structura creditelor acordate populației arată că cele mai multe împrumuturi au fost contractate pentru perioade cuprinse între doi și cinci ani. Acest segment a concentrat circa 1,57 miliarde de lei și a avut o dobândă medie de 10,55%. Creditele de consum cu maturități de până la un an au însumat 56 milioane de lei, iar cele cu termene între unu și doi ani au totalizat 85 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.